ANAT cere statului român să impună măsuri pentru combaterea turismului „la negru”: Consecințele turismului ilegal în România

ANAT cere statului român să impună măsuri pentru combaterea turismului „la negru”: Consecințele turismului ilegal în România

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) afirmă că autorităţile române ar trebui să acorde o prioritate sporită combaterii „turismului la negru”, din cauza consecinţelor negative semnificative asupra industriei turismului şi economiei în general, conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Citește și: Turismul s-a PRĂBUȘIT în Alba: Numărul de turiști a scăzut drastic, județul pe ultimul loc cu cea mai scăzută valoarea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare

„Se fac cazări în apartamente private, pe litoral şi la munte, şi nu se plăteşte nicio taxă. Pe de altă parte, sunt persoane fizice care organizează grupuri, atât în România, cât şi în străinătate, la negru, fără licenţă, fără brevet şi nu plătesc un leu statului român. Propun ca vama să verifice ca fiecare autocar să aibă licenţă de turism iar ghidul brevet”, a declarat Alin Burcea, preşedintele ANAT, citat în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor asociaţiei, toate verificările vizează exclusiv operatorii autorizaţi, care sunt supuşi unor sancţiuni extrem de severe, inclusiv amenzi şi suspendarea licenţei, în timp ce unităţile de cazare neclasificate, care funcţionează fără licenţă, sunt promovate pe piaţă şi comercializate de platforme online nelicenţiate în calitate de agenţii sau intermediari „ad-hoc”, rămân necontrolate şi fără consecinţe.

ANAT atrage atenţia că aceste forme de cazare neautorizate în apartamente private, vile sau alte tipuri de structuri, precum şi excursiile şi deplasările organizate fără implicarea deţinătorilor de licenţă, nu doar că reduc veniturile statului din taxe şi impozite, dar afectează semnificativ afacerile legale din industria turismului.

Consecințele negative ale turismul „la negru” în România:

– Evaziunea fiscală: Operatorii de turism neautorizați nu plătesc taxe și impozite, ceea ce duce la pierderi semnificative pentru bugetul de stat.
– Concurența neloială: Agențiile de turism legale se confruntă cu o concurență neloială din partea celor care operează ilegal, afectându-le veniturile și sustenabilitatea.
– Siguranța turiștilor: Serviciile neautorizate pot oferi condiții nesigure pentru turiști, incluzând lipsa asigurărilor de călătorie și a altor măsuri de protecție necesare.
– Calitatea serviciilor: Operatorii ilegali tind să ofere servicii de calitate inferioară, afectând experiența generală a turiștilor și reputația industriei turistice din România.
– Impactul economic: Pierderea veniturilor fiscale și scăderea încrederii în piața turistică poate duce la reducerea investițiilor în infrastructură și dezvoltare turistică.
– Drepturile angajaților: Lucrătorii din turismul „la negru” nu beneficiază de drepturi legale și protecție socială, ceea ce duce la condiții de muncă precare și exploatare.

Combaterea eficientă a turismului „la negru” este esențială pentru protejarea atât a economiei naționale, cât și a intereselor turiștilor și agențiilor de turism legale.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI