Alimentele ultraprocesate, un risc tăcut pentru sănătate. Ce arată studiile despre efectele consumului pe termen lung. Lista neagră

Alimentele ultraprocesate, un risc tăcut pentru sănătate. Ce arată studiile despre efectele consumului pe termen lung. Lista neagră

Produsele ultraprocesate au devenit o prezență obișnuită în alimentația modernă, de la mezeluri, băuturi îndulcite și snacksuri până la cereale pentru micul dejun și mâncăruri gata preparate. Cercetările științifice le asociază cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, obezitate și mortalitate prematură. Specialiștii avertizează însă că nu toate produsele sunt la fel de nocive, iar efectele depind de cantitate, frecvență și contextul general al alimentației.

O problemă alimentară care depășește simplul număr de calorii

Alimentele ultraprocesate reprezintă una dintre cele mai discutate teme din cercetarea contemporană în nutriție. Consumul lor este în creștere în numeroase țări, iar studiile epidemiologice au identificat asocieri între ponderea ridicată a acestor produse în dietă și o serie de afecțiuni cronice.

O analiză amplă publicată în revista medicală The BMJ, la 28 februarie 2024, a reunit 45 de analize statistice provenite din cercetări anterioare, acoperind aproape 9,9 milioane de participanți.

Rezultatele au indicat asocieri între consumul crescut de alimente ultraprocesate și 32 de indicatori nefavorabili de sănătate, dintr-un total de 45 analizați. Printre acestea se numără bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, obezitatea, tulburările de sănătate mintală și mortalitatea.

Cercetătorii atrag însă atenția asupra unei distincții esențiale: asocierea statistică nu demonstrează automat că alimentul respectiv provoacă direct boala.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate?

Conform clasificării NOVA, utilizată în cercetarea nutrițională, alimentele sunt împărțite în patru categorii, în funcție de gradul și scopul procesării.

Alimentele ultraprocesate se regăsesc în grupa a patra și sunt, în general, produse industriale formulate din ingrediente rafinate, extracte alimentare și aditivi, cu scopul de a obține gust, textură, aspect, termen de valabilitate și comoditate.

Printre exemple se numără:

*Băuturile carbogazoase îndulcite și băuturile energizante.

*Chipsurile, biscuiții, napolitanele și produsele de patiserie ambalate.

*Mezelurile industriale, crenvurștii și unele produse din carne reconstituită.

*Supele instant, tăițeii instant și unele preparate gata de consum.

*Cerealele pentru micul dejun cu adaosuri de zahăr și arome.

*Înghețata industrială și unele deserturi ambalate.

Este important de precizat că procesarea nu este sinonimă cu nocivitatea. Pastele simple, legumele congelate, laptele pasteurizat sau conservele de leguminoase pot face parte dintr-o alimentație echilibrată. Clasificarea NOVA ține cont de natura și scopul procesării, nu doar de numărul ingredientelor de pe etichetă.

Diabetul și bolile cardiovasculare, printre principalele riscuri identificate

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetărilor este legătura dintre consumul ridicat de produse ultraprocesate și afecțiunile metabolice.

O analiză de tip „umbrella review”, publicată în 2024, a identificat o asociere între expunerea mai mare la alimente ultraprocesate și un risc crescut de diabet de tip 2.

În analiza doză-răspuns, fiecare creștere cu 10% a ponderii alimentelor ultraprocesate în dietă a fost asociată cu o creștere relativă de aproximativ 12% a riscului de diabet de tip 2.

În cazul bolilor cardiovasculare, cercetările au semnalat asocieri cu mortalitatea cardiovasculară și cu apariția unor evenimente cardiovasculare.

Explicațiile posibile includ aportul ridicat de sare, zaharuri libere și grăsimi saturate în anumite categorii de produse, dar și densitatea calorică mare și aportul insuficient de fibre.

Aceste caracteristici pot favoriza creșterea în greutate, hipertensiunea arterială, rezistența la insulină și dezechilibrele metabolice.

Obezitatea: problema nu este doar cât mâncăm, ci și ce mâncăm

Un experiment controlat publicat în 2019 în revista Cell Metabolism, realizat de cercetători de la National Institutes of Health din Statele Unite, a oferit o perspectivă suplimentară asupra efectelor alimentelor ultraprocesate.

Participanții au urmat, în perioade succesive, o dietă ultraprocesată și una bazată pe alimente minim procesate, cu meniuri concepute pentru a avea valori comparabile ale unor nutrienți prezentați.

În perioada în care au consumat alimente ultraprocesate, participanții au ingerat spontan aproximativ 500 de kilocalorii suplimentare pe zi și au luat în greutate. În perioada dietei minim procesate, au pierdut în greutate.

Rezultatele sugerează că textura, viteza de consum, densitatea energetică și caracteristicile alimentelor pot influența cantitatea ingerată, independent de intenția declarată de a mânca mai mult sau mai puțin.

Acest experiment a fost de dimensiuni reduse și de scurtă durată, astfel încât nu poate demonstra singur efectele pe termen lung asupra bolilor cronice.

Există și efecte asupra sănătății mintale?

Cercetările au identificat asocieri între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și simptome de anxietate, depresie și tulburări de somn.

În analiza publicată de The BMJ, consumul mai mare a fost asociat cu o prevalență crescută a anxietății și a tulburărilor mintale comune. Pentru depresie, au fost observate asocieri și în studiile care au urmărit participanții în timp.

Mecanismele posibile sunt încă investigate. Printre ipotezele cercetătorilor se află inflamația sistemică, modificările microbiomului intestinal, dezechilibrele metabolice și relația dintre alimentație și stilul de viață.

Totuși, relația poate funcționa în ambele sensuri: starea psihologică poate influența alegerile alimentare, iar factorii socioeconomici și comportamentali pot contribui simultan la ambele fenomene.

Prin urmare, nu se poate afirma că alimentele ultraprocesate provoacă în mod direct depresia sau anxietatea.

Sunt aditivii alimentari principalul pericol?

Unul dintre cele mai frecvente motive de îngrijorare îl reprezintă lista lungă de ingrediente de pe ambalaje: emulsificatori, stabilizatori, îndulcitori, coloranți, potențiatori de aromă și conservanți.

Cercetarea științifică investighează posibilele efecte ale anumitor aditivi asupra microbiomului intestinal, inflamației și metabolismului.

Cu toate acestea, prezența unui aditiv autorizat nu înseamnă automat că produsul este periculos. Siguranța se evaluează în funcție de substanță, doză și expunere.

În prezent, nu există suficiente dovezi pentru a atribui toate efectele negative asociate alimentelor ultraprocesate unui singur aditiv sau unei singure categorii de ingrediente.

O ipoteză importantă este că riscurile rezultă din combinația dintre compoziția nutrițională, structura alimentului, gradul de procesare și înlocuirea alimentelor proaspete sau minim procesate.

Cât de solide sunt dovezile științifice?

Deși numărul studiilor a crescut considerabil, există limite care trebuie luate în calcul. Majoritatea cercetărilor privind efectele pe termen lung sunt observaționale. Acestea urmăresc obiceiurile alimentare și starea de sănătate a participanților, fără să le repartizeze aleatoriu diete diferite timp de ani de zile.

Astfel, persoanele care consumă multe alimente ultraprocesate pot avea și alte caracteristici care influențează sănătatea: activitate fizică redusă, fumat, venituri mai mici sau acces limitat la alimente proaspete și servicii medicale.

În plus, categoria ultraprocesatelor este foarte largă. Ea cuprinde produse cu profiluri nutriționale diferite, ceea ce face dificilă formularea unei concluzii identice pentru toate.

Analiza din The BMJ a constatat că, deși asocierile nefavorabile sunt consistente pentru mai multe rezultate, certitudinea dovezilor a fost evaluată ca fiind moderată pentru doar patru dintre cele 45 de analize agregate, scăzută pentru 22 și foarte scăzută pentru 19.

Prin urmare, există motive științifice pentru reducerea consumului ridicat, dar amploarea exactă a efectului cauzal rămâne un subiect de cercetare.

Cum poate fi redus consumul fără schimbări radicale?

Specialiștii în nutriție recomandă, în general, o alimentație bazată predominant pe alimente proaspete sau minim procesate.

Printre măsurile practice se numără:

*Înlocuirea băuturilor îndulcite cu apă sau băuturi neîndulcite.

*Consumul mai frecvent de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale.

*Alegerea preparatelor gătite acasă atunci când timpul și resursele permit.

*Compararea etichetelor pentru a identifica produsele cu mai puțin zahăr adăugat și sare.

*Limitarea consumului frecvent de snacksuri, dulciuri ambalate și produse din carne procesată.

*Menținerea unei alimentații variate, fără eliminarea nejustificată a tuturor produselor ambalate.

O schimbare graduală a obiceiurilor alimentare poate fi mai realistă decât încercarea de a elimina complet orice aliment ultraprocesat.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News