Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Aleşii locali, parlamentarii, membrii CCR şi ai Curţii de Conturi pot să își cumuleze, în continuare, pensia cu salariul la stat. Ce categorii de persoane mai fac excepție de la regulă și lege

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aleşii locali, parlamentarii, membrii CCR şi ai Curţii de Conturi pot să își cumuleze, în continuare, pensia cu salariul la stat. Ce categorii de persoane mai fac excepție de la regulă și lege

Guvernul a aprobat în şedinţă un proiect de lege care va da opţiunea de a continua activitatea, până 70 de ani, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Totodată, Executivul a adoptat legislaţia care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat.

Ministrul Municii, Raluca Turcan a anunţat care sunt excepţiile de la această prevedere. Astfel, aleşii locali, parlamentarii, membrii CCR şi ai Curţii de Conturi, şi nu numai, se numără printre bugetarii exceptaţi din legea interzicerii cumulării pensiei cu salariul la stat.

Potrivit proiectului de legea adoptat de Guvern şi trimis în Parlament, vor putea cumula pensia cu salariul persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituţie, dar şi persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Elit - Gustul Desăvârșit

De la prevedere mai este exceptat şi personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora, pensionarii încadraţi în gradul III de invaliditate, dar şi membrii Academiei Române.

Vor fi exceptaţi şi asistenţii personali şi asistenţilor personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asistenţii maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, vor fi scutiţi şi îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică prevăzuţi de Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

„Acest proiect urmăreşte câteva obiective: avantajul competitiv al forţei de muncă, se fructifică experienţa angajaţilor; proiectul aduce echitate pentru cei care activează în sistemul public şi creşte baza de contributivitate la sistemul de pensii printr-o măsură opţională”, a declarat, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Muncii Raluca Turcan.

„Se pot pensiona oricând în intervalul de până la împlinirea vârstei de 70 de ani. În sectorul public, pensia nu poate fi cumulată cu salariul. Angajaţii din sectorul public au obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze. Au fost introduse câteva excepţii: persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică sau a celor care au durata mandatului definită de Constituţie. Am mers pe această variantă ca legea să fie constituţională. Interzicerea cumului pensie cu salariu este valabilă doar pentru cei care activează în sistemul public.” a mai declarat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a transmis, în urmă cu câteva luni: „Excepţiile legate de aplicarea acestei măsuri legislative. Evident că noi am plecat în acest demers cu dorinţa de a face o lege constituţională şi atunci în mod evident trebuie să fie exceptate de la aplicarea acestei reguli persoanele alese care se află în mandate pe o perioadă definită de Constituţie.

De asemenea, vor fi exceptate de la suspendarea dreptului pensiei în momentul în care optează pentru activitate până la 70 de ani persoanele care beneficiază de drepturi de autor, în condiţiile Legii 8/1996, personalul didactic prevăzut de Legea Educaţiei Naţionale, persoanele încadrate în gradul 3 de invaliditate pentru că există o decizie a Curţii Constituţionale, membrii Academiei Române şi de asemenea persoanele din cadrul autorităţilor administratiove autonome sau instituţiilor publice care la data intrării în vigoare a acestei legi sunt în exercitarea unui mndat cu o durată prevăzută de lege. Aceasta este o măsură necesară astfel încât norma legală să fie constituţională”, a declarat Turcan.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol

În cazul unui dezastru nuclear la centrala de la Zaporojie, rușii au realizat o hartă care prezintă cele mai afectate state. Acestea ar fi: Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Belarus și Turcia.

Rusia a ocupat centrala din Zaporojie în martie după invadarea Ucrainei în 24 februarie. Centrala, situată în apropiere de linia frontului, este deţinută de trupele ruse şi exploatată de angajaţi ucraineni. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de atacuri asupra centralei nucleare Zaporojie, care a fost bombardată în mod repetat în ultima săptămână, ceea ce a ridicat temeri privind o catastrofă nucleară și a dus la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU joi.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că situaţia este gravă şi a cerut acces la centrala nucleară de la Zaporojie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ucraina a declarat că primele lovituri din 5 august au avariat un cablu electric și au forțat unul dintre reactoare să nu mai funcționeze. Apoi, loviturile de joi au avariat o stație de pompare și senzori de radiații. Ucraina, susținută de aliații occidentali, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei și retragerea forțelor rusești.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate

România se află pe un onorant loc patru, într-un top al celor mai gustoase mâncăruri, întocmit de Taste Atlas. Pe locul întâi se află Italia, urmată de Grecia și Spania.

Țara noastră a obținut scorul de 4,57, după ce participanții la vot au ales 30 de feluri de mâncare, băuturi și produse alimentare românești.

Pe locul 4 este România, cu mititei, ciorbă de burtă, mămăliguță şi cozonac.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai votate mâncăruri din România

1. Mititei

2. Cozonac

3. Borș

4. Pască

5. Mămăligă

6. Ciorbă de burtă

7. Ciorbă de fasole

8. Ciorbă de pui

9. Drob

10. Covrigi

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.

Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea