Alba, un județ mic, dar cu firme puternice. Companii care au pus județul pe harta celor mai mari branduri din țară

De 14 ani STAR TRANSMISSION scrie o poveste de succes. Cei peste 1500 de angajați trăiesc această poveste zi de zi!Firme care au pus județul Alba pe harta celor mai mari branduri din țară

Prezenţa, în Alba, a unor firme de renume la nivel european reprezintă o carte de vizită pentru judeţul nostru, unde economia este predominant orientată spre sectorul serviciilor şi al industriei. În structura producţiei industriale, prelucrarea lemnului este preponderentă, fiind urmată de fabricarea de maşini, utilaje, echipamente, de industria alimentară, de fabricarea produselor articolelor de marochinărie şi încălţăminte şi de alte sectoare.

ELIT

Judeţul Alba beneficiază de investiţiile unor companii străine de renume în industria de prelucrare a lemnului – Kronospan şi Holzindustrie Schweighofer, în industria constructoare de maşini – Star Transmission, Bosch Rexroth, SEWS, dar şi în alte sectoare de activitate, toate având efecte benefice asupra dezvoltării Albei şi a gradului de ocupare a forţei de muncă, mai ales în zona Sebeş.

Chiar dacă Alba e un judeţ mic, el e renumit în ţară şi dincolo de graniţele ei prin brandurile dezvoltate aici.

AlbalactAlbalact este cea mai mare companie românească de lactate, cu o tradiţie de peste 40 de ani în această industrie. Este liderul pieţei de lapte cu brandul Zuzu încă din anul 2008. În 2014, Albalact a ajuns la o cifră de afaceri de 474.909.116 lei (aprox. 107 milioane de euro), situându-se pe primul loc în topul producătorilor de lactate din România. Profitul companiei, care are peste 600 de angajaţi, este de aproape 14,3 milioane de lei. Recent, Albalact a investit peste 8 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea. În prezent, Albalact deține 99,09% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul. Preşedintele companiei, Raul Ciurtin, a declarat că a reuşit în afaceri pentru că a avut curajul să meargă mai departe şi de fiecare dată când a avut un obiectiv pe care l-a atins şi-a ales altul, mai ambiţios. Albalact produce lapte şi lactate proaspete într-una din cele mai moderne fabrici din Europa Centrală şi de Est – fabrica de la Oiejdea.

Jidvei castelSC Jidvei SRL: s-a înfiinţat în anul 1999, prin truda domnilor Liviu şi Claudiu Necşulescu. La finele anului 2014 avea o cifră de afaceri de 100.899.649 de lei şi un profit de 10.795.216 lei. Vinurile de Jidvei sunt recunoscute dincolo de graniţele ţării, se produc în Podgoria Târnave, la câţiva kilometri de Cetatea Marii Uniri. Suprafeţele plantate cu viţă-de-vie acoperă peste 2.400 de hectare şi se extind constant. Jidvei produce anual  8 milioane de litri de vin, având 10,5 milioane de sticle vândute. Cifra de afaceri a societăţii depăşeşte 20 de milioane de euro. Portofoliul Jidvei cuprinde peste 30 produse: vinuri liniştite, vinuri spumante şi vinars.

ADEZIUNE PLUS

transavia Transavia este o companie specializată în procesarea cărnii de pasăre, fondată în anul 1991 de dr. Ioan Popa. A ajuns de-a lungul timpului unul dintre cei mai mari procesatori de carne din ţară. Printre mărcile Transavia se află Fragedo, Papane şi Frateus. Transavia a obţinut creşteri atât din punct de vedere al afacerilor, cât şi al profitului şi al numărului de angajaţi. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 476,12 milioane de lei, în creştere cu 16,41 milioane de lei faţă de 2013. Şi profitul este în creştere cu 17,88 milioane de lei faţă de 2013, ajungând în 2014 la 64,08 milioane de lei, iar efectivul angajaţilor s-a majorat de la 1.005 la 1.059. În prezent, Grupul Transavia produce peste 55.000 de tone de carne pe an şi are 15 ferme de creştere a puilor de carne, două ferme de reproducţie şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, două abatoare performante de industrializare a cărnii, o fabrică de procesare a cărnii, precum şi două ferme vegetale. Produsele companiei ajung în ţări din Comunitatea Europeană (printre care Franţa şi Marea Britanie), Africa şi Orientul Apropiat.

Apulum SA: Cu o experienţă de 35 de ani în producţia de porţelan, fabrica, fondată în anul 1970 la Alba Iulia, este cel mai mare producător de porţelan din România. Are o producţie diversificată: porţelan menaj şi hotelier, obiecte decorative şi bibelouri. Graţie transformărilor petrecute de-a lungul timpului, Apulum a devenit unul dintre exportatorii importanţi din Europa, fiind condusă în prezent de Ioan Voican – director general. La finele anului 2014, Apulum SA avea o cifră de afaceri de 86.692.053 de lei, iar profitul se ridica la 2.788.425 de lei, acestea fiind obţinute cu aproape 900 de angajaţi. Compania s-a privatizat în anul 1993, prin vânzarea de active, fiind printre cele 5 întreprinderi cuprinse în planul de privatizare pilot. În anul 2007, acţionar majoritar a devenit compania italiană Rody Time, care a continuat dezvoltarea fabricii, ajungând ca în prezent Apulum să producă 11.000 de tone de porţelan anual. Creşterea calităţii produselor a făcut ca aproape 85 la sută dintre acestea să ia drumul exportului, în Europa şi Mexic.

Fabricile de la Cugir. Uzina Mecanică și Fabrica de Arme de la Cugir – mai demult era o singură societate renumită pentru mașinile de spălat (care nu se mai produc) și celebrele arme  Kalashnikov, puternice arme individuale de foc care au fost achiziționate de state, în special de cele din lumea arabă.

IPEC Alba, care fabrică produse ceramice de uz gospodăresc şi ornamental, s-a înfiinţat în anul 1994 şi s-a dezvoltat, astfel că la finele lui 2014 avea o cifră de afaceri de 92.590.087 de lei şi înregistra un profit de 8.472.652 de lei. Societatea a fost înfiinţată ca o afacere de familie, având ca acţionari persoane fizice, familia Covaciu, şi persoana juridică SC IPEC Covaciu SNC, prima firmă a familiei Covaciu, ce şi-a început activitatea în anul 1991. Anul 1996 a adus prima schimbare majoră în activitatea fabricii, începând colaborarea cu concernul suedez IKEA. De la un an la altul, producţia IPEC a crescut, astfel că dintr-o mică afacere de familie, firma a devenit un producător important pe piaţa externă. Fabrica se modernizează continuu şi are un obiectiv îndrăzneţ, să se afle printre primii 10 producători mondiali din domeniu. IPEC a devenit, de-a lungul anilor, un agent economic important al judeţului, oferind peste 750 de locuri de muncă şi contribuind la bugetul local.

DN Agrar: Grupul DN Agrar este manageriat de Jan Gijsbertus de Boer, cetăţean olandez cu o vastă experienţă în creşterea vacilor de lapte, care şi-a început activitatea în România în anul 2008, prin arendarea de suprafeţe agricole în centrul Transilvaniei, în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara. DN Agrar are 7.658 de hectare arendate, din care lucrează aproximativ 5.500 de hectare. Patru dintre firmele holdingului adună peste 3.500 de hectare: DN Agrar Ber­ghin, cu 1.149 hectare, DN Agrar Cut, (917 hectare), DN Agrar Holding Gârbova – 907 hectare şi Lacto Agrar – 595 hectare. Grupul DN Agrar este format din 16 firme, a fost înfiinţat în anul 2008 şi vrea să ajungă un pion important pe piaţa laptelui din sud-estul Europei. DN Agrar Group SRL avea, la finele anului 2014, 15 angajaţi, o cifră de afaceri de 1.573.156 de lei, iar profitul realizat se cifra la 450.583 de lei.

CORA Trade Center – condusă de Radu Batoş, Cosmin Stanciu şi Mariel Petric, activează de 10 ani în domeniul biroticii, papetăriei, tipografiei, produselor de lux, service-ului IT şi produselor de curăţenie, la care se adaugă utilaje şi consumabile pentru ambalare. De 10 ani se dezvoltă, iar în acest an, la Topul firmelor 2014, Cora Trade Center s-a aflat printre câştigătorii desemnaţi de Camera de Comerţ şi Industrie Alba. Compania s-a clasat pe locul I în topul întreprinderilor mici şi mijlocii, din domeniul comerţului cu ridicata şi al altor bunuri de consum gospodăresc. Clasificarea firmelor s-a realizat pe baza cifrei de afaceri din anul 2014, iar numărul operatorilor economici intraţi în competiţie, în toate domeniile, a ajuns la 1.251. La finele anului 2014, Cora Trade Center avea 38 de angajaţi, o cifră de afaceri de 28.022.653 de lei şi un profit de 1,2 milioane de lei. Peste 1.000 de clienţi din ţară au beneficiat, de-a lungul celor 10 ani de existenţă, de experienţa CTC. Cora Trade Center (CTC) s-a afiliat ca partener autorizat educaţional al Microsoft, demonstrându-şi abilitatea de a satisface nevoile de dezvoltare continue din mediul de business al clienţilor Microsoft.

MECSOL Galda SRL: Condusă de Vasile Seneşan, firma îşi desfăşoară activitatea în domeniul agriculturii. Înfiinţată în anul 1992, cu activitate în sectorul prestării de servicii către producători individuali, a ajuns cel mai mare producător de cereale şi plante tehnice din judeţ, ca urmare a investiţiilor realizate atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri europene. În prezent, societatea, cu cei 17 angajaţi permanenţi, cultivă 980 ha de teren, cu grâu, porumb, plante tehnice etc., iar prin achiziţionarea unei staţii de uscare şi condiţionare a produselor agricole poate procesa 150 de tone de seminţe la 24 de ore. Profitul brut al societăţii era, la finele anului 2014, de 1,7 milioane de lei, mai mare decât în 2010, când se cifra la 0,23 milioane de lei. Cifra de afaceri a societăţii a crescut de la 3,6 milioane de lei – în 2010, la 6,2 milioane de lei – în 2014. La INDAGRA 2015, Vasile Seneşan, proprietarul Mecsol Galda SRL, a fost desemnat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai performant fermier din judeţul Alba.

DCIM101GOPROSupremia Grup: Firma de fabricare a condimentelor şi ingredientelor a luat fiinţă în anul 1994. S-a dezvoltat continuu, iar la finele anului 2014 avea un profit de 4,2 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 155,8 milioane de lei. Levente Hugo Bara, directorul general al Supremia Grup, este antreprenorul anului 2015 în România. El a concurat alături de alţi 47 de lideri de business în cadrul programului organizat de EY România şi va reprezenta ţara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, unde va intra în competiţie alături de antreprenori din peste 60 de ţări. Supremia Grup este jucătorul numărul unu al pieţei de ingrediente alimentare din România şi unul dintre jucătorii importanţi la nivelul pieţei europene. Grupul are 280 de angajaţi, exportă pe 4 continente şi achi­ziţionează materie primă din 80 de ţări.

BOSCH BLAJBosch Rexroth Blaj: Compania, înfiinţată în anul 2006, are ca domeniu de activitate principal fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie. La Blaj, compania germană are 3 unităţi de producţie şi peste 1.000 de angajaţi. A investit peste 80 de milioane de euro şi intenţionează ca până în anul 2020 să îşi dubleze numărul angajaţilor. Grupul Bosch va investi în România aproximativ 55 de milioane de euro, în următorii doi ani, în special în dezvoltarea unităţilor de producţie din sectorul soluţiilor de mobilitate (pentru industria auto). La Blaj, compania deschide o nouă linie de producţie pentru componente ale grupului motopropulsor. Investiţiile estimate în tehnologie auto, pentru perioada 2015-2016, se ridică la 40 de milioane de euro.

Star Transmission: Filiala Daimler – Star Transmission (STC) a fost înfiinţată în anul 2001 şi este furnizor internaţional de componente pentru industria de automobile. La sediul din Cugir se produc roţi dinţate, arbori, precum şi componente prelucrate mecanic pentru motoare, cutii de viteză şi casete de direcţie. Pe lângă construcţia de dispozitive, compania oferă clienţilor şi servicii de inginerie. La sediul din Sebeş se montează cutii de viteză automate în 5, 7 şi 9 trepte. Compania are în prezent 1.500 de angajaţi. Star Transmission a avut, la fel ca şi grupul Daimler, un an 2014 foarte bun: vânzările au crescut de la 37 de milioane de euro la 57 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 59%. Profitul înregistrat în 2014 este de 3,2 milioane de euro, anterior firma înregistrând pierdere cauzată de implementarea proiectelor mari, ale căror rezultate încep să se simtă. Numărul angajaţilor a crescut la 1.499, de la 1.167, ceea ce înseamnă o creştere cu 28 la sută. Volumul total al investiţiilor a fost de 69 de milioane de euro. Bernd Krottmayer, managerul ge­neral Star Transmission a declarat că, pentru el, angajaţii din companie sunt ca o familie, fabrica fiind asemuită cu o roată dinţată; dacă fiecare dinte funcţionează, atunci funcţionează şi roata.

Cupru Min SA Abrud: Activitatea principală a Cuprumin este extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere din zăcământul de la Roşia Poieni şi va­lorificarea concentratului cupros. Nicolae Turdean este noul director general al Cupru Min S.A., din 15 iulie 2015. Turdean îl succede pe Dorel Tomuş şi îşi asumă ca prioritate principală consolidarea societăţii. Din 2012, Cupru Min S.A. a înregistrat peste 32 de milioane de euro cifră de afaceri, anual, şi peste 12 milioane de euro în profit cumulat. Turdean susţine că nu se pune problema privatizării Cupru Min, deocamdată compania fiind dezvoltată. În prezent, se manifestă o tendinţă descrescătoare a preţului la cupru pe plan internaţional şi trebuie găsite  supape de reducere a costurilor companiei. Cupru Min SA deţine 60% din rezervele de cupru ale României. La finalul lui 2014, compania avea peste 500 de angajaţi şi un profit net de 5,5 milioane de lei. Zăcământul de cupru de la Roşia Poieni este estimat la 900.000 de tone, ceea ce permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 20 de ani.

csm_sebes_DSC02381_776038dde0Holzindustrie Schweighofer are în prezent 3.100 de angajaţi, în cele 6 locaţii de producţie şi este lider de piaţă în domeniul prelucării lemnului. În anul 2003 a deschis prima fabrică de cherestea, la Sebeş, ce are o suprafaţă de 53 ha şi foloseşte material lemnos – molid şi brad – de provenienţă – 90 la sută din România şi 10 la sută din alte surse. Aproape 90 la sută din producţia fabricilor Holzindustrie merge la export. Compania Holzindustrie Schweighofer din Sebeş a obţinut, în 2013, un profit record din activitatea de exploatare primară a lemnului. Valoarea profitului net a fost de aproape 100 de milioane de euro, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a depăşit 470 milioane de euro. Anul trecut, Holzindustrie Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 2 miliarde lei şi un profit net de 294,24 milioane de lei. Fabricile procesatorului austriac de cherestea Holzindustrie Schweighofer din România au fost amendate cu 3 milioane de lei, în 10 ani, printre neregulile descoperite în urma controalelor numărându-se neoperarea de date în sistemul IT de urmărire a materialelor lemnoase şi neconcordanţe de volume. Compania a fost acuzată, în mai multe rânduri, că utilizează lemn provenit din tăieri ilegale, procesatorul susţinând însă contrariul. În iulie, Ministerul Mediului a anunţat că a sesizat Parchetul instanţei supreme, în urma unui control la Holzindustrie Schweighofer, după ce a constatat o serie de nereguli, printre care şi suspiciuni privind existenţa mai multor operatori economici care au furnizat lemn provenit din tăieri ilegale. Noul Cod Silvic, care ar trebui să pună punct jafului din pădurile ţării, nu aduce, până acum, se pare, schimbări importante. Noile prevederi se… “simt” doar pe hârtie, pentru că lupta cu mafia lemnului e foarte complicată, iar armata de hoţi care rade munţii este bine organizată şi protejată. Proprietarul companiei producătoare de cherestea, Gerald  Schweighofer, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Austria, a cumpărat palatul Herberstein din Viena, suma tranzacţiei fiind însă secretă, scrie ziarul austriac de business Wirtschaftsblatt. În 2008, fostul proprietar al palatului, Raiffeisen Bank, a vândut clădirea cu peste 35 de milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse.

Kronospan Sebeş, producător de produse stratificate pe bază de lemn şi de furnire şi panouri de lemn, şi-a început activitatea în anul 2004, când a preluat fabrica de la MD Frati, conti­nuând tradiţia de prelucrare a lemnului în zonă. În prezent se află printre cei mai importanţi contribuabili la bugetul municipiului Sebeş. La finele anului 2014, fabrica avea o cifră de afaceri de 1,125 miliarde de lei, iar profitul se cifra la 2,2 milioane de lei, având aproape 500 de salariaţi. Kronospan s-a dezvoltat continuu, astfel că în prezent este cel mai mare producător de plăci aglomerate din România.

Elit SRL: Înfiinţată în anul 2002, firma Elit a devenit, în câţiva ani, un jucător principal pe piaţa cărnii şi a preparatelor din carne din ţara noastră. În anul 2013, Dorin Mateiu, antreprenorul care a pus bazele procesatorului de carne Elit, unul dintre cei mai mari jucători din această industrie, din Ardeal, o afacere de 77 milioane de euro (în 2012) a renunţat la construirea unei fabrici de pateuri şi conserve din carne la Alba Iulia, pe fondul condiţiilor incerte de piaţă şi al consumului redus. La finele anului 2014, cu 1.126 de angajaţi, firma Elit avea o cifră de afaceri de 314 milioane de lei, înregistrând pierderi de 35 de milioane de lei.

Alpin 57 Lux este una dintre cele mai mari companii producătoare de îngheţată din România, cu capital sută la sută românesc, fiind prezentă pe piaţă din anul 1994, când a fost înfiinţată de Ioan Istrate, director general şi proprietar al fabricii. Produsele marca Alpin 57 Lux sunt realizate într-o fabrică mo­dernă, la Sebeş, unde Ioan Istrate şi-a implicat familia în acest business de succes. Alpin 57 Lux ne desfată cu peste 100 de sortimente de îngheţată. Din anul 2001, a pus bazele unei mo­derne secţii de patiserie şi brutărie congelată. O recunoaştere a calităţii produselor este plasarea companiei, în 5 ani consecutivi, de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, pe primul loc în clasamentul producătorilor de îngheţată. În anul 2014, Alpin 57 Lux a avut o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro, iar profitul a atins aproape 5,4 milioane de lei. În prezent compania are peste 460 de angajaţi. Din 1994, Alpin 57 Lux a fost recompensată cu peste 150 de premii, ceea ce înseamnă o recunoaştere a calităţii produselor.

AlbaIuliaSEWS România: Fabrica de cablaje a luat fiinţă în anul 2000, câţiva ani mai târziu fiind deschis punctul de lucru din Alba Iulia, care are peste 1.700 de angajaţi. Unicul acţionar al companiei este britanicul Mike Lawson. La Alba Iulia, fabrica de cablaje a fost finalizată în anul 2004, iar investiţiile în clădiri, terenuri şi echipamente depăşesc 10 milioane de lire sterline. În anul 2014, SEWS România a contribuit la bugetul local al municipiului Alba Iulia cu 251.061 de lei.

ELIS Pavaje: Compania producătoare de pavaje, rigole, dale, borduri, bolţari si multe alte produse destinate amenajărilor exterioare şi-a început activitatea în anul 1991, ca o mică afacere a familiei Goţa, cu o producţie de doar 17 mp/zi, realizată cu un utilaj artizanal. Povestea investiţiei de succes a început în anul 1991, când Elisiu Goţa, patronul companiei, a ajuns în Germania, la invitaţia unor foşti colegi de serviciu care lucrau la pavajul din vecinătatea unei clădiri. Atunci a văzut pentru prima dată ce înseamnă dalele de ciment care se folosesc în amenajările exterioare. „Când am plecat de acolo, i-am rugat să-mi dea şi mie două pietre, cu gândul de a începe o afacere“, îşi aminteşte el. Revenit acasă, Elis Goţa a scos viţa- de-vie din spatele casei şi a început să producă pavaje, cu ajutorul unei prese manuale cumpărate cu 1.600 de lei de la Fabrica de Celuloză din Sebeş. Era o presă de vulcanizare, la care a făcut câteva modificări. După 24 de ani de activitate, compania a ajuns să producă cea mai diversă gamă de pavaje de pe piaţa românească, oferind servicii de calitate, de care clienţii au nevoie. În prezent, echipa Elis Pavaje este formată din 420 de angajaţi, care muncesc pentru a obţine o producţie de peste 8.000 mp de produs/zi în două unităţi de producţie. În 2013, cifra de afaceri a companiei era de 101.300.000 de lei, anul trecut firma depăşea 110.816.862 de lei, iar profitul ajungea la peste 5 milioane de lei.

Am trecut în revistă doar câţiva dintre investitorii judeţului, care fac cunoscut numele Albei în ţară şi dincolo de graniţele ei. Sunt doar câteva exemple care demonstrează că, iată, avem branduri puternice, care se dezvoltă aici, folosind forţa de muncă specializată a judeţului. Poate, cine ştie, nu peste mult timp, tinerii nu vor mai pleca de-acasă şi îşi vor face un rost aproape de familii. Trebuie să trăim cu această speranţă…

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

10 Comentarii

Alin 27 decembrie 2015 at 17:22

De Vcst de ce nu pomeniti?

nikushor 27 decembrie 2015 at 17:49

Salariul mediu net în Alba cu aproape 400 de lei mai mic decât în Sibiu- articol inziaru unirea 2015. Noh, cu ce ne incalzeste brandu daca salariu e mic?

carmen 27 decembrie 2015 at 21:57

De ce nu mergi sa muncesti in Sibiu? Plateste o chirie de 700 lei,apoi la sf lunii ,trage linie si vezi cu ce ramai….de ce crezi ca se investeste in zonele acestea?

florin 27 decembrie 2015 at 23:40

La multe dintre aceste companii, salariile „palmasilor”, sunt de mizerie (minimul pe economie), asa ca nu „incalzeste” pe nimeni cat de cunoscute sunt brandurile la nivel judetean, – e doar FALA celor care conduc aceste companii , fală bazata pe „sclavagismul contemporan” – pentru ca da, viata noastra, a celor care muncim pentru ei, la serviciu este uneori un calvar datorita stresului produs pentru terminarea productiei, pentru livrare rapida s.a.m.d. iar acasa stresul e si mai mare cand iei salariul net in cele mai bune cazuri 800 de lei din care daca platesti chiria, utilitatile, si mancarea (din supermaket, ca daca ar trebui sa mananci sanatos -nici o sansa sa-ti ajunga banii) poate iti mai raman banuti si pentru o bluza de la second-hand, ca deh , nu poti purta un an intreg aceeasi bluza ca doar lucrezi la o companie cu renume, la o companie a carui brand a facut judetul cunoscut!!
As vrea sa citesc si eu un articol REAL despre parerile angajatilor acestor corporatisti, despre mandria pe care le-o provoaca munca pentru brandul acestora, si deasemenea as vrea sa citesc cifre, pt ca observ ca va plac cifrele, cu…. salariile nete…din cele ale oamenilor care muncesc nu a directorilor de departamente sau a celor 3, 4 ingineri pupincuristi din fiecare companie!!…
Aaaa inca ceva…va rog, nu uitati la finele articolului sa acordati laude!!!

Vali 28 decembrie 2015 at 0:40

In Dublin eu muncesc pe €3000 pe luna la o firma de doi lei de care nu au auzit nici Irlandezii si după ce plătesc chiria €500 trag linia si ramin cu € 2500 pe luna. Niște firme neprofitabile la Alba dacă ar trebui sa-si plătească forța de munca la preț de UE, iar faptul ca sint toate pe profit tocmai pentru ca nu-si plătesc angajații pentru ca dacă i-ar plăti ar fi niște firme falimentare exact ca industria comunista ar trebuii radiate si duse la fier vechi toate. €300 pe luna salarii ar trebui sa le fie Rușine !!!, in loc sa va lăudați.

Stefan 28 decembrie 2015 at 10:09

Bun articol.
E bine de stiut si ce este bun in tara / jutet/ oras si sa fim optimisti.

gadea si ciutacu 28 decembrie 2015 at 10:09

Scurt si la obiect: daca doriti sa vedeti pareri ale angajatilor multor firme din Romania, nu numai din Alba, intrati pe forumul sitului undelucrez.ro si veti vedea ca peste tot e cam aceeasi Marie cu alta palarie..salariile difera in funtie de dezvoltarea zonei. La noi se traieste bine din turism, ce va tot plangeti de salarii?

cititor 28 decembrie 2015 at 15:05

Majoritatea patronilor din Alba angajeaza personalul la salariul minim pe economie de 1050 lei. La acest salariu brut suma luata in mana e de 777 lei. Daca patronul vrea iti mai da in plic o anumita suma. Cu nonsalanta iti spune ca iti da mai mult cind merge treaba mai bine! Treaba merge bine insa numai pentru patron care se lafaie in bani, se plimba in jeep, iti vorbeste sfidator, ca doar e afacerea lui… Statul stie de munca la gri insa nu face nimic si evaziunea infloreste!

don p. 29 decembrie 2015 at 1:04

judet de 2 lei intr-o tara de 2 lei..

qvovadis 30 decembrie 2015 at 13:15

judet mic dar cu coruptie maree..

Comentariile sunt oprite