Alba Iulia, parte a unei Românii frumoase

    Yesim Oruc Kaya, reprezentantul Naţiunilor Unite în România s-a aflat săptămâna trecută în ţara noastră. Împreună cu alţi colegi, domnia sa a făcut un tur al localităţilor care au beneficiat de restaurarea patrimoniului istoric prin programul „O Românie frumoasă”. La finalul acestei vizite, în Alba Iulia, Yesim Oruc Kaya a avut amabilitatea să ne ofere un interviu.
– În debutul dialogului nostru vă invit să reamintim care a fost cea mai importantă contribuţie a Programului Naţiunilor Unite în dezvoltarea municipiului Alba Iulia?
– Programul de dezvoltare al organizaţiei mele este într-o relaţie de parteneriat cu municipiul Alba Iulia de câţiva ani, din 2006, înainte ca România să adere la Uniunea Europeană. Atunci am început să lucrăm cu Primăria la un proiect intitulat „O Românie frumoasă”, Alba Iulia cea frumoasă, România cea frumoasă. Şi am început cu paşi mici, susţinând lucrările municipalităţii. Nu este munca noastră, este munca primăriei dumneavoastră, parte din acestea constând în refacerea urbană, care a dus la crearea de noi locuri de muncă în Alba Iulia. Sunt impresionată şi fericită să văd că munca pe care am început-o cu mult timp în urmă s-a materializat într-un uriaş program de reabilitare urbană, în special pentru această zonă care se numeşte zona „Cetate”. Am lucrat împreună la unele aspecte ale designului acestui proiect de reabilitare şi, de asemenea, am lucrat împreună tot cu primăria la un proiect numit „Incubatorul de afaceri” care asigură asistenţa pentru începerea unor mici afaceri, unor mici intreprinzători, tot în vederea unor noi locuri de muncă şi în vederea dezvoltării economice a oraşului.
– Care a fost contribuţia cea mai importantă a Programului de Dezvoltare a Naţiunilor Unite, aici în Alba Iulia?
– Cred că cea mai mare realizare a fost cea de iniţiere de parteneriate şi capacitatea de dezvoltare. Mi s-a spus de către personalul meu şi de către domnul primar Hava, că atunci când am început colaborarea, niciunul dintre oraşele din România nu a avut experienţa pentru a folosi diferite surse de finanţare pentru dezvoltarea economică locală. Contribuţia nu este una financiară, România are deja aceste resurse, în special acum, având la dispoziţie fondurile europene. Aşadar, contribuţia noastră a constat în dezvoltarea de parteneriate şi totodată, nevoia de dezvoltare pentru extinderea locală. Una dintre membrele echipei mele, domnişoara Cătălina Preda, care este arhitect, a lucrat îndeaproape cu oficialii municipalităţii pentru a proiecta o viziune care să susţină eforturile domnului primar şi să ajute la îmbunătăţirea şi la dezvoltarea locală a oraşului. Aşadar, contribuţia noastră a fost modestă, dar cred că este importantă pentru a pune în valoare viziunea necesară parteneriatului cerut pentru îmbunătăţirea infrastructurii locale.
– În opinia dumneavoastră, cum este acest proces după atâţia ani?
– Ca să fiu sinceră, sunt mai mult decât impresionată. Am văzut pozele şi lucrările şi am venit înainte în vizită de mai multe ori, dar acum este prima dată când am avut şansa să fac un tur complet al Cetăţii. Sunt impresionată de eforturile care au fost aduse din diferite părţi, de la Ministerul Culturii, fondurile UE şi sunt impresionată de modul în care au ieşit lucrurile. Sunt câteva puncte pe care aş dori să le evidenţiez. În primul rând, modul în care au fost investite fondurile – foarte eficient. Aşadar, este o mare lecţie de învăţat de la Alba Iulia, cum municipalitatea a folosit diferite surse de finanţare pentru un singur scop şi, de asemenea o contribuţie extraordinară la refacerea obiectivelor istorice. Am putut să vedem desfăşurându-se în faţa noastră istoria, multitudinea de culturi într-o singură zonă, deci sunt impresionată de ambele. Desigur, sunt convinsă că Alba Iulia are alte zone care necesită sprijin şi acesta va veni în perioada care urmează, dar cu siguranţă această experienţă a fost impresionantă.
– Mi-aţi spus deja de acel program, „incubatorul de afaceri”. Cum este industria turismului în acest program de dezvoltare?
– Ideile de afaceri cuprinse în incubator vin din toate sferele de activitate. România are o experienţă vastă de planificare, din trecut. Există tot felul de tipuri de manufactură şi lanţuri de producţie care ar putea beneficia de pe urma turismului, ale căror idei se dezvoltă în incubatorul de afaceri. Ca să fiu directă, ceea ce avem în incubator, sunt diferite idei de producţie. Din câte am înţeles, avem o companie care produce diferite tipuri de cutii; nu are nicio legătură cu turismul, dar este de asemenea important pentru că economia Alba Iuliei nu este şi nu ar trebui să fie strict orientată pe turism. Este un oraş destul de mare, se află pe o ruta importantă dintre marile oraşe, deci incubatorul dezvoltă şi afaceri care nu sunt din domeniul turismului, dar iau aceasta ca pe o recomandare din partea ta, cum că ar trebui să armonizăm mai bine potenţialul turistic şi afacerile pe care le dezvoltăm în Incubator.
– Cum ar putea Alba Iulia, sau România, să absoarbă mai multe fonduri europene?
– În primul rând am înţeles că Alba Iulia stă mai bine la acest capitol decât alte municipii. În discuţiile pe care le-am avut la Bucureşti cu diferite autorităţi de management al diferitelor programe operaţionale, întotdeauna vedem că dacă autorităţile locale nu preiau conducerea la nivel local, România nu va fi în stare să folosească fondurile europene pentru beneficiul municipiului. În Alba Iulia m-am bucurat să văd în lucrările de reabilitare că fondurile europene au fost folosite într-un mod adecvat şi în anumite servicii sociale. Un element important pe care nu-l regăsim, ca şi în alte oraşe, este noţiunea de parteneriat; conlucrarea între sectorul administrativ şi privat pentru a putea beneficia de mai multe fonduri europene.
– Cum vedeţi progresul oraşului peste douăzeci de ani?
– Cred că traiectoria este bună, se vede că s-a investit în oraş, împrejurul lui, după cum am văzut când am venit fabricile dimprejur. Deci privitor la investiţii şi atragere de fonduri, toată infrastructura de aici ajută la investirea de bani atât din fonduri străine cât şi de pe plan naţional. În viitor va fi un loc minunat de vizitat şi în care să trăieşti. Vital pentru o dezvoltare locală viabilă este sectorul de manufactură. Dacă va supravieţui, oraşul va avea susţinere.
– Pentru tot ce s-a făcut în Alba Iulia, ce notă aţi acorda?
– Pe o scară de la 0 la 10, aş acorda nota 8 în cinci ani, 9 în zece ani; nota 10 fiind rezervată pentru viitor, pentru că se pot întâmpla multe lucruri. Domnul Mircea Hava ştie, am avut ocazia să vorbim când am deschis incubatorul de afaceri şi am fost impresionată de capacitatea tehnică pe care o are municipalitatea.
– Vă mulţumesc pentru amabilitate şi vă aşteptăm şi în viitor, la Alba Iulia!
– Mulţumesc şi eu! Abia aştept să vin aici împreună cu familia. Le mulţumesc oamenilor din Alba Iulia atât pentru tot ce am văzut aici, cât şi pentru modul în care am fost primită de-a lungul timpului! (C.S.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---