„Alba Iulia are şanse bune să devină Capitală Culturală Europeană în 2020”

Alba Iulia are şanse bune să devină Capitală Culturală Europeană în 2020, susţin acest proiect şi voi face tot ce îmi stă în putere să ajut la împlinirea lui. Spun că şansele sunt considerabile din următoarele motive:
Ideea de „Capitală culturală europeană” este de fapt un motiv de celebrare a apartenenţei la Europa a spaţiului (românesc) reprezentat printr-un oraş emblematic, în acest caz Alba Iulia. Încă din 1985, de când ideea unei capitale culturale europene a prins viaţă, aceasta a avut ca principală menire sublinierea lucrurilor comune care ne leagă pe noi toţi, europenii uniţi asăzi în spaţiul formal al Uniunii Europene. Pentru că Uniunea Europeană încă îşi defineşte identitatea, decidenţii din instituţiile europene produc astfel de stimuli, care ajută conturarea acestei identităţi. Cultura este o parte importantă a definirii europene, mai mult decât administraţia, justiţia, aquis-ul sau moneda unică. Pentru ţara noastră nu cred că există vreun oraş mai plin de esenţe europene decât Alba Iulia, oraşul nostru, şi voi încerca să fiu cât mai explicit:
1. Prezenţa şi tradiţia cărţii/a scrisului aş menţiona-o mai întâi. De la limba greacă, prin latină, către limbile germanice, franceză sau rusă, Europa a fost dominată sau influenţată în creşterea ei de cuvântul rostit şi apoi scris. În această parte de Europă şi în oraşul nostru am avut parte aproape de toate acestea. Iar de care nu am avut parte direct, s-au preocupat colecţionarii şi oamenii de cultură care au reuşit să strângă în biblioteca Batthyaneum exemplare rarissime extinse pe secole întregi şi scrise în toate limbile esenţiale ale culturii europene şi est-europene. Nu există un alt Batthyaneum în România.
2. Straturile istorice consecutive în care apartenenţa europeană este desenată de autenticul românesc, pe o bază latină, cu puternice influenţe austro-ungare şi germanice. 2500 de ani de istorie susţin şi ei candidatura oraşului – nu doar prin vestigii şi ziduri, ci prin evoluţia frumoasă şi constantă a acestui oraş în cele două milenii şi jumătate de istorie atestată.
3. Confluenţa religiilor şi ecumenismul – Europa este creştină, şi iată că la Alba Iulia Ortodoxia şi Catolicismul convieţuiesc atât de fericit, prin comunităţile creştine tolerante. Din punct de vedere arhitectural, nu cred că poţi găsi două catedrale atat de spectaculoase, din epoci istorice diferite, care să împlinească o cetate în reconstrucţie.
4. Dimensiunea corectă – dacă în primii ani emblema de capitală culturală au purtat-o mari capitale europene începând cu Atena şi Paris, în anii 90 şi mai recent au fost aduse în prim-plan oraşe mai puţin populate sau relevante economic, care însă au o greutate aparte pentru spaţiul de la care se revendică. Este evident că prin aceasta mutare s-a dorit împingerea interesului turistic şi cultural către locuri „dăruite” dar mai puţin cunoscute şi frecventate de călătorul clasic în spaţiul european. La fel cum fondurile structurale încearcă să ridice regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, din punct de vedere cultural şi turistic emblema de „capitală culturală” are menirea de a ridica oraşele şi regiunile din jurul lor la un grad de relevanţă europeană pe care îl merită.
Acestea ar fi principalele atuuri ale candidaturii oraşului nostru. Punctele la care trebuie să lucrăm ar fi:
1. Un lobby la nivelul instituţiilor europene relevante
2. Implicarea activă a autorităţilor locale şi apoi centrale pentru stimularea reală a activităţilor culturale în anii următori, susţinerea artelor frumoase, a culturii şi tradiţiilor româneşti etc.
3. Un board tehnic competent care să se ocupe de depunerea efectivă a candidaturii şi urmărirea acesteia pas cu pas, până la succesul final.
Vă pot spune că în 2003 am avut privilegiul să fiu parte a unui birou care a propus alăturarea Sibiului şi Luxemburgului sub umbrela de „capitală culturală europeană”. După o serie de întâlniri pe care am avut-o cu reprezentanţi ai Ministerului Culturii din Luxemburg, Principele Radu – Reprezentant Special al Guvernului la acea oră – a propus doamnei ministru din Luxemburg să ia în considerare alăturarea Sibiului în acest proiect european, deja adjudecat la acea dată de către Luxemburg. Vocea Casei Regale, dublată de un ambasador excepţional în Luxemburg – Tudorel Postolache, au pus bazele proiectului Sibiu-Capitală culturală europeană, de care au ştiut să profite foarte bine sibienii, sub un primar inspirat. De aşa ceva are nevoie şi Alba Iulia pentru a-şi creşte şansele la titlul ţintit.

George Cornel COMŞA, expert în comunicare

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News