Afacerile cu armament și muniție din județul Alba sunt profitabile. Uzina Mecanică a realizat un profit net de 7,5 milioane de euro, mult mai mare față de cel obținut de Fabrica de Arme

Fabricile de armament din Cugir au lucrat pe profit în 2018. Uzina Mecanică a realizat un profit net de 7,5 milioane de euro, mult mai mare față de cel obținut de Fabrica de Arme.

Ministerul Finanțelor Publice a publicat bilanțurile contabile ale celor două companii de stat din Cugir care au obiect de activitate în domeniul fabricării armamentului și muniției. În total, cele două unități ecnomice au avut în 2018 afaceri de aproape 200 de milioane de lei și un profit net cifrat la aproximativ 37 de milioane de lei.

Performera cifrelor contabile este Uzina Mecanică Cugir, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 131.329.781 lei (28 de milioane euro) și un profit net de 35.623.704 de lei (7,5 milioane de euro). UM Cugir a avut la finalul anului 2018 un număr de 1.194 salariați.

Cealaltă societate, Fabrica de Arme Cugir, a înregistrat rezultate economice mai modeste. Astfel, la o cifră de afaceri netă de 62.948.308 lei (13,4 milioane euro) a obținut un profit net de 1.497.714 lei (320.000 de euro). Fabrica de Arme a avut în 2018 un număr de 919 salariați. Ambele societăți ”trăiesc” aproape exclusiv de pe urma contractelor de furnizare muniție și armament la clienți din străinătate.

Uzian Mecanică produce muniție non-NATO precum și pe calibrele NATO, mitraliere pe tripod și tunuri de aviație, pistolul semiautomat și pistolul mitralieră Parrabellum. Fabrica de Arme produce arme de infanterie, arme pentru piața civilă (pușca de vânătoare vândută mai ales în SUA), arme cu lunetă și mitraliere.

Fabricarea armelor la Cugir are o istorie de 92 de ani. Decizia privind producţia de armament la ”Fabrica de Fier” a fost luată la Paris în 1925. România avea nevoie de armament pentru a face faţă provocărilor care existau la momentul respectiv. Fabrica a fost terminată în 1928, dar prima comandă a fost lansată abia în 1932.

Prima armă de concepție românească a fost realizată, însă, în 1941: pistolul mitralieră Orița, de calibrul 9 mm. Oriţa a fost un proiect ceho-român la care au contribuit cehul Leopold Jašek şi cugireanul Nicolae Sterca. Prima versiune, modelul 1941, a intrat în dotarea armatei române în 1943. O versiune îmbunătăţită, modelul 1948, cu pat de lemn sau de fier, a rămas în dotarea armatei române până ce a fost înlocuită de versiunea românească a automatului AK-47. Oriţa a fost în serviciul gărzilor patriotice până în anii ‘70.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---