Adio impozitului minim pe cifra de afaceri? Guvernul promite taxe mai mici pentru companii din 2027

Adio impozitului minim pe cifra de afaceri? Guvernul promite taxe mai mici pentru companii din 2027

Impozitul minim pe cifra de afaceri va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, a anunțat premierul Luca Niculescu. Executivul mizează pe stimularea investițiilor, dezvoltarea producției și crearea de noi locuri de muncă, în condițiile în care economia României traversează o perioadă dificilă. Șeful Guvernului promite un amplu program de relansare economică, în valoare de miliarde de euro, și exclude, cel puțin la acest moment, introducerea unor noi taxe pentru populație.

Premierul Luca Niculescu anunță o schimbare importantă de direcție în politica fiscală a Guvernului. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), criticat în repetate rânduri de mediul de afaceri pentru efectele asupra investițiilor și competitivității companiilor, va fi eliminat începând cu 1 ianuarie 2027.

Declarația a fost făcută joi, 5 noiembrie 2026, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, în care premierul a prezentat principalele priorități economice ale Executivului pentru anul viitor. Potrivit acestuia, România are nevoie să producă mai mult, să atragă capital privat și să creeze condiții pentru ca investitorii să aleagă piața locală.

Eliminarea impozitului este văzută de Guvern drept unul dintre instrumentele prin care companiile ar putea beneficia de un mediu fiscal mai predictibil, cu efecte asupra investițiilor și ocupării forței de muncă.

„România trebuie să producă mai mult. Companiile trebuie să vrea să vină în România, să rămână în România, să investească în România”, a transmis premierul, susținând că renunțarea la această taxă poate încuraja apariția unor noi afaceri și poate ajuta companiile existente să își continue activitatea.

Ce se schimbă pentru companii de la 1 ianuarie 2027

Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2024, cu o cotă inițială de 1%, fiind aplicat anumitor companii cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Mecanismul a fost criticat deoarece obliga contribuabilii vizați să achite un impozit raportat la cifra de afaceri, chiar și în situațiile în care profitabilitatea era redusă.

La finalul anului 2025, prin OUG 89/2025, Guvernul a redus cota la 0,5% pentru anul fiscal 2026 și a prevăzut eliminarea integrală a impozitului începând cu 2027.

Așadar, anunțul premierului reconfirmă un angajament fiscal deja inclus în legislația adoptată și în programul de guvernare 2026-2028.

Miza este importantă în special pentru companiile mari, pentru care impozitarea cifrei de afaceri a reprezentat o presiune suplimentară asupra costurilor și a planurilor de investiții.

Mediul de afaceri a solicitat eliminarea fără amânări și fără introducerea unor taxe substitutive. Confederația Patronală Concordia a susținut recent că predictibilitatea fiscală și mobilizarea capitalului privat sunt esențiale pentru relansarea economiei.

Fără taxe noi în 2027? Premierul pune presiune pe colectarea veniturilor și combaterea evaziunii

Dincolo de eliminarea IMCA, Guvernul trebuie să găsească o formulă bugetară care să permită respectarea angajamentelor europene și menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor internaționale de rating.

Luca Niculescu a afirmat că bugetul pentru 2027 trebuie construit astfel încât să respecte coordonatele fiscal-bugetare asumate în relația cu Comisia Europeană, dar și să răspundă problemelor cu care se confruntă populația după doi ani marcați de scumpiri și majorări de taxe.

Premierul a exclus, în actuala etapă, intenția de a introduce noi impozite pentru cetățeni, indicând că statul trebuie să își reducă propriile cheltuieli și să îmbunătățească încasările bugetare.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facă statul este să-și strângă lui însuși cureaua”, a declarat șeful Executivului.

Acesta a indicat două direcții prioritare: creșterea gradului de colectare a veniturilor și combaterea evaziunii fiscale de amploare.

Declarațiile vin într-un context bugetar complicat. Potrivit prognozei economice publicate în mai 2026 de Comisia Europeană, deficitul bugetar al României este estimat la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027. În același timp, instituția europeană anticipează o creștere economică de numai 0,1% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027.

Prin urmare, provocarea Guvernului va fi să stimuleze activitatea economică și investițiile, fără să compromită procesul de consolidare fiscală.

Plan de relansare economică de miliarde de euro

Premierul s-a declarat optimist în privința evoluției economiei în 2027 și a anunțat că Executivul mizează pe un program amplu de relansare economică, evaluat la mai multe miliarde de euro.

Planul ar urma să susțină investițiile și capacitatea de producție a companiilor, într-o perioadă în care economia are nevoie de noi motoare de creștere.

Potrivit premierului, atragerea investitorilor nu poate fi realizată fără stabilitate fiscală și fără măsuri care să încurajeze dezvoltarea afacerilor pe termen lung.

Rămâne însă de văzut în ce măsură eliminarea impozitului minim și programele de sprijin anunțate vor genera investiții suplimentare și venituri bugetare mai mari. Efectele nu sunt automate și vor depinde inclusiv de evoluția consumului, accesul la finanțare și predictibilitatea legislativă.

Energie mai ieftină pentru populație și firme. Premierul cere un plan de măsuri

O altă prioritate anunțată de Luca Niculescu vizează sectorul energetic. Premierul a precizat că i-a solicitat ministrului Energiei un raport privind valorificarea mai eficientă a resurselor energetice ale României.

Documentul ar urma să stea la baza unui pachet de măsuri prin care Guvernul să identifice soluții pentru reducerea costurilor cu energia atât pentru consumatorii vulnerabili, cât și pentru companii.

Obiectivul este utilizarea mai eficientă a resurselor interne și crearea unor condiții care să permită accesul la energie la prețuri mai competitive.

Pentru mediul de afaceri, costurile energetice reprezintă unul dintre factorii importanți care influențează competitivitatea și deciziile de investiții. Reducerea acestora ar putea contribui la susținerea producției interne și la atragerea unor noi proiecte industriale.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News