Video | Cetatea Alba Carolina: Au fost recepționate lucrările de restaurare a Porților a III-a și a IV-a

Cetatea Alba Carolina: Au fost recepționate lucrările de restaurare a Porților a III-a și a IV-a

Vineri, 6 noiembrie 2026, au fost recepționate lucrările de restaurare a Porților a III-a și a IV-a ale Cetății Alba Carolina.

Cetatea din Alba Iulia reprezintă unul dintre cele mai importante ansambluri de arhitectură militară de tip Vauban din România și din Europa de Est. Ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în perioada stăpânirii habsburgice în Transilvania, fortificația a fost concepută nu doar ca un sistem defensiv, ci și ca o expresie a autorității imperiale. În acest context, porțile monumentale ale cetății au avut un rol esențial, îndeplinind atât funcții militare și de circulație, cât și funcții simbolice și reprezentative.

Dintre acestea, Porțile a III-a și a IV-a se remarcă prin valoarea arhitecturală și artistică, prin bogăția elementelor decorative și prin importanța lor în configurarea imaginii monumentale a cetății.

Poarta a III-a este considerată una dintre cele mai reprezentative construcții ale ansamblului fortificat. Amplasată între bastioanele Sfântul Eugeniu de Savoia și Sfântul Capistrano, aceasta se distinge prin monumentalitate și prin bogăția decorației sculpturale, fiind dominată de statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Dincolo de rolul său de acces în cetate, poarta avea și o importantă funcție de reprezentare a puterii imperiale habsburgice. Programul său iconografic cuprinde elemente inspirate din mitologia și legendele Greciei antice, iar modelele artistice se înscriu în tradiția Renașterii și a Barocului european.

Poarta a IV-a face parte, la rândul său, din sistemul monumental de acces al fortificației și contribuie la definirea caracterului arhitectural al întregului ansamblu. Valoarea sa rezultă atât din configurația constructivă, cât și din componentele decorative și sculpturale, care reflectă concepția artistică a epocii în care a fost edificată cetatea.

În timp, expunerea permanentă la factorii de mediu, variațiile de temperatură, umiditatea, infiltrațiile de apă și poluarea au favorizat apariția unor degradări ale materialelor de construcție și ale componentelor artistice. Problemele au fost amplificate de procesele biologice, prin apariția mușchilor și lichenilor, dar și de procesele fizico-chimice, precum acumularea și cristalizarea sărurilor în porii pietrei. Alternanța ciclurilor de îngheț-dezgheț, deteriorarea rosturilor și acțiunea apei au contribuit, de asemenea, la pierderea unor caracteristici ale materialului litic și la afectarea detaliilor sculpturale.

Documentațiile tehnice întocmite pentru intervențiile de conservare indică utilizarea unor materiale diferite în construcția porților, printre care gresia calcaroasă, folosită la socluri, și calcarul, utilizat pentru celelalte componente arhitecturale și decorative. Particularitățile acestor materiale impun soluții de restaurare adaptate fiecărui tip de piatră, astfel încât intervențiile să nu afecteze structura originală și să păstreze cât mai mult din substanța istorică a monumentelor.

Restaurarea Porții a III-a nu reprezintă o premieră. Monumentul a mai beneficiat de intervenții importante în decursul ultimelor decenii. În perioada 1974–1975 au fost realizate lucrări care au avut consecințe asupra aspectului și integrității monumentului, inclusiv spălarea fațadei cu jeturi puternice de apă. Tot în acea perioadă a fost modificată compoziția statuară prin amplasarea unui cap de roman pe trupul statuii ecvestre a împăratului Carol al VI-lea. Ulterior, în 1998, a fost elaborat un nou proiect de intervenție, iar în perioada 1998–2008/2009 au fost executate lucrări ample de consolidare, restaurare și conservare, care au vizat atât componentele arhitecturale, cât și statuile, basoreliefurile și sistemele de hidroizolație.

Necesitatea unor noi intervenții a fost evidențiată în 2022, când au fost identificate degradări biologice și chimice ale materialului litic. Analizele de laborator au semnalat prezența unor specii de licheni și mușchi, precum și acumulări de săruri calcitice recristalizate și nitrați. În aceste condiții, au fost prevăzute lucrări de urgență pentru conservarea și stabilizarea componentelor din piatră.

Și Poarta a IV-a a trecut printr-un proces anterior de restaurare. În perioada 1998–2006 au fost realizate intervenții de consolidare și restaurare, care au vizat arhitectura monumentului și grupul statuar. Aceste lucrări demonstrează că actualul program de restaurare trebuie privit ca o nouă etapă în procesul de conservare a monumentului, nu ca prima intervenție asupra acestuia.

Un nou program amplu de restaurare a fost inițiat prin Programul Național de Restaurare, gestionat de Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul a vizat patru dintre porțile Cetății Alba Carolina, respectiv Porțile I, II, III și IV, și beneficiază de o finanțare totală de aproximativ 9,4 milioane de lei, inclusiv TVA. Din această sumă, aproximativ 9 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă asigurată prin Institutul Național al Patrimoniului. Contractul de execuție a fost încheiat în iunie 2025, iar lucrările au început la 27 iunie 2025. Contractantul a fost asocierea în care Corint SRL are calitatea de lider, alături de Kule Arhitectura SRL.

Intervențiile prevăzute în proiect au fost complexe și au urmărit atât îndepărtarea factorilor care au provocat degradarea, cât și conservarea și protejarea materialului original. Printre operațiunile incluse se numără biocidarea suprafețelor pentru eliminarea microorganismelor, extragerea sărurilor, preconsolidarea și consolidarea pietrei, curățarea depunerilor, completarea zonelor deteriorate, refacerea rosturilor și aplicarea unor tratamente de protecție împotriva umidității. De asemenea, au fost prevăzute intervenții asupra hidroizolațiilor, în special în zonele de coronament, pentru limitarea infiltrațiilor de apă.

Specificul acestor lucrări constă în faptul că restaurarea nu s-a rezumat la refacerea aspectului exterior al monumentelor. Intervențiile trebuie să asigure stabilitatea materialului litic, să împiedice evoluția proceselor de degradare și să conserve elementele artistice originale. În cazul componentelor sculpturale, acest lucru este cu atât mai important cu cât pierderea unor detalii poate afecta atât valoarea artistică, cât și semnificația iconografică a monumentelor. Totodată, unele degradări ale registrelor superioare nu au putut fi evaluate complet în etapa de proiectare, fiind necesare investigații suplimentare după montarea schelelor și accesul specialiștilor la suprafețele respective.

Evoluția lucrărilor la cele patru porți a fost diferită. Intervențiile la Poarta a II-a au fost recepționate în noiembrie 2025, iar cele de la Poarta I în mai 2026. În cazul Porții a III-a, termenul inițial de finalizare, stabilit pentru aprilie 2026, a fost depășit, fiind solicitată prelungirea perioadei de execuție până la 31 ianuarie 2027. Printre motivele invocate s-au numărat condițiile meteorologice și întârzierile în alocarea fondurilor. La sfârșitul lunii octombrie 2026 a început demontarea schelelor, iar pentru 6 noiembrie 2026 a fost anunțată recepția lucrărilor.

Un aspect conex, care merită menționat în contextul intervențiilor asupra Porții a IV-a, îl reprezintă situația podului de lemn de la intrarea în monument. În august 2025, administrația locală a anunțat demontarea acestuia, invocând deteriorarea elementelor constructive și lipsa condițiilor de siguranță pentru utilizare. Potrivit informațiilor comunicate atunci, se urmărea recuperarea grinzilor de stejar care mai puteau fi reutilizate și realizarea unui nou pod. Subiectul a revenit în atenția publică în octombrie 2026, când au fost relatate cercetări ale Inspectoratului de Poliție Județean Alba privind legalitatea lucrărilor de demolare și aspectele legate de autorizarea intervenției. Aceste verificări trebuie însă diferențiate de o eventuală constatare definitivă a unei încălcări a legii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News