La 28 septembrie este marcată Ziua Internațională a persoanelor cu deficiențe de auz. Evenimentele organizate pentru acest eveniment pot fi diferite — de la expoziție tematică la conferințe, expoziții de artă, festivaluri de film, expoziții istorice, evenimente sportive etc.

Scopul acestor acțiuni este de a atrage atenția politicienilor, autorităților și a publicului larg asupra realizărilor și preocupărilor comunităților de surzi. Pe parcursul unei săptămâni, organizațiile din domeniu, din întreaga lume, sunt încurajate să desfășoare campanii de informare cu privire la activitatea pe care o desfășoară. Manifestările organizate cu acest prilej oferă și oportunitatea de a stimula creșterea eforturilor pentru promovarea drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz din întreaga lume și de a face cunoscute nevoile acestei comunități. De asemenea, se desfășoară acțiuni de solidaritate între oameni cu deficiențe de auz și susținătorii lor.

Federația Mondială a Surzilor (DCA) a lansat prima Zi Internațională a Surzilor în 1958. Această zi, prin evenimentele organizate a fost, ulterior, extinsă la o „săptămână”. Pentru aceste evenimente a fost aleasă ultima săptămână a lunii septembrie care culminează cu Ziua Internațională a Surzilor marcată în ultima duminică a lunii.

Primul Congres Mondial al DCA a avut loc în septembrie 1951 și alegerea lunii septembrie pentru a sărbători Săptămâna Internațională și Ziua Internațională a Surzilor reprezintă și marcarea a acestui eveniment.

Federația Mondială a Surzilor este o organizație internațională formată din 130 de asociații naționale ale surzilor, care, în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, ajută toate țările, îndeosebi pentru îmbunătățirea respectării drepturilor omului în cazul persoanelor cu deficiențe de auz, mijlocind, totodată, accesul la educație și la tehnologii și servicii de informare.

Un studiu recent derulat de Organizația Mondială a Sănătății arată că 360 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de pierderea auzului, adică un procent de 5,3% din populație.

Sursa: agerpres.ro

O nouă lege a pensiilor din ianuarie 2024. Majorarea pensiilor diferențiat: Pensiile mici indexate cu un procent mai mare

Marcel Ciolacu a anunţat că, de la 1 ianuarie 2024,va exista o nouă lege a pensiilor.

„Atât noi, cât și Comisia Europeană considerăm că sunt inechități foarte mari între pensiile foarte mici și pensiile mari și se caută un echilibru social. Eu doresc să trec legea pensiilor anul acesta, de la 1 ianuarie 2024, ea să fie în vigoare, a declarat premierul

Citește și: Indexare pensii de la 1 ianuarie 2024: Pensia minimă și pensiile mici se vor majora mai mult, cu până la 30%

Ciolacu a mai spus că, de anul viitor, vor fi majorate pensiile, cu un procent care va fi cel puţin egal cu inflaţia, pensiile mici urmând a beneficia de majorări în procente mai mari decât celelalte.

”Minimum de procent va fi inflaţia din anul respectiv, exact cum am făcut şi anul trecut, cât era prim ministru domnul Nicolae Ciucă. Vom vedea anvelopa la sfârşit de an, cred că în noiembrie vom veni cu noua lege a bugetului”, a mai afirmat Ciolacu.

Inflația ar urma să fie de circa 7,5% potrivit BNR.

Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024 – procent mai mic față de cel promis anterior

Ministrul Marcel Boloș a spus, la un post tv, că ele vor crește, anul viitor, cu 14% și asta va implica un efort de 16 miliarde de lei.

Citește și: INDEXARE pensii 2024: Cu ce procent ar putea crește pensiile din 1 ianuarie 2024

De asemenea, Ciolacu nu a adăugat la creșterea pensiei și o indexare cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Majorarea pensiilor mici

„Cu adevărat, este normal şi corect, nu că sunt eu de la un partid social-democrat, ca pensiile mici să fie primele mărite. Nu putem mări cu acelaşi procent pensiile mici, cât şi pensiile mari, exact ca la sporul de antenă. Nu pot să dau acelaşi procent. Echitatea socială nu o poţi face altfel”, a anunţat Marcel Ciolacu.

Citește și: Pensii 2024: Noua formulă de calcul. Care sunt variantele de pe masa ministrului Muncii

Pensia medie lunară a crescut în anul 2022, cu 11.3%, până la 1.855 de lei, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).

Inflaţia a scăzut, în luna august, conform INS, puţin sub 10%. Pe de altă parte, la începutul lunii august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi la 4,4%, pentru sfârşitul anului 2024.

Ziua Limbilor Europei este o iniţiativă a Consiliului Europei și celebrează diversitatea lingvistică, atrăgând atenţia publicului asupra importanţei învăţării limbilor străine, cheia unei mai bune comunicări interculturale. Cei peste 800 de milioane de locuitori ai statelor membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi, la orice vârstă, atât la şcoală, cât şi pe durata vieţii.

Globalizarea, mobilitatea şi tipurile de afaceri fac ca cetăţenii să aibă nevoie de competenţe lingvistice străine pentru a lucra eficient, iar capacitatea de a comunica în mai multe limbi face parte din competenţele esenţiale pe piaţa muncii şi consolidează competitivitatea, dar învăţarea limbilor străine aduce şi alte beneficii permiţând realizarea de noi prieteni şi contacte.

Cu un mare număr de imigranţi sau refugiaţi, oraşele Europei au devenit tot mai multilingvistice. De exemplu, la Londra se vorbesc mai mult de 300 de limbi:  engleza, franceza, chineza, poloneza, rusa, spaniola, portugheza, araba, turca, dar şi bengali, kurda, berbera, hindi, urdu sau punjabi, iar la Moscova sau în Sankt Petersburg mulţi dintre imigranţi vorbesc ucrainiana, armeana, tătara, azera, tadjika, chineza sau multe altele.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor includ conştientizarea publicului asupra importanţei învățării limbilor străine şi diversificarea gamei de limbi învăţate în scopul de a creşte plurilingvismul şi înţelegerea interculturală, precum şi promovarea diversității lingvistice şi culturale a Europei, care trebuie să fie păstrată şi încurajată.

În toată lumea sunt vorbite între 6000 şi 7000 de limbi, dintre care aproximativ 225 sunt limbi europene, iar mai mult de jumătate din populaţia globului este bilingvă sau plurilingvă (vorbeşte sau înțelege două sau mai multe limbi).

În Europa se vorbesc 24 de limbi oficiale, dar există şi peste 60 de comunităţi autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară, iar tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului.

Mai mult de jumătate dintre cetăţenii europeni declară că vorbesc şi o limbă străină, iar mai mult de un sfert vorbesc chiar două limbi străine. Conform Eurobarometrului Special 243, publicat în februarie 2006, între cetăţenii UE, 38% vorbeau şi engleza, 14% franceza sau germana, 7% rusa,  5% spaniola şi 3% italiana, pe lângă limba maternă.

La Summitul UE de la Barcelona din anul 2002 a fost stabilit ca obiectiv pentru copii învăţarea a cel puţin două limbi străine, iar Uniunea Europeană cheltuieşte mai mult de 30 de milioane de euro anual pentru a promova învăţarea limbilor străine şi diversitatea lingvistică prin programele Socrates şi Leonardo da Vinci, o politică în domeniul educaţiei care a debutat prin programul Lingua, în anul 1990.

Ziua Limbilor Europei a debutat în anul 2001, an declarat de Consiliul Europei drept Anul european al limbilor vorbite, iar de atunci, în fiecare an la 26 septembrie, în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei se sărbătoreşte Ziua limbilor vorbite.

Cu această ocazie, autorităţile naţionale şi diferiţi parteneri colaborează la organizarea de evenimente care cuprind activităţi cu şi pentru copii, programe de televizor şi de radio, cursuri de limbă şi conferinţe.