7 august – Sfânta Cuvioasă Teodora, prima româncă trecută în rândul sfinților

7 august – Sfânta Cuvioasă Teodora, prima româncă trecută în rândul sfinților

Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este pomenită în calendarul creștin ortodox la 7 august. Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, născută în jurul lui 1600, este prima româncă trecută în rândul sfinților. Fiică a armașului Ștefan Joldea de la Cetatea Neamțului, ea este căsătorită împotriva voinței sale, însă cei doi soți se călugăresc la scurt timp.

Sfânta Teodora s-a născut în satul Vânători, județul Neamț, în jurul anului 1650. Tatăl său, Ștefan Joldea, era armaș al Cetății Neamțului. La îndemnul părinților, Teodora s-a căsătorit cu un tânăr din Ismail, dar până la urmă au hotărât să meargă amândoi la mănăstire.

Astfel, Sfânta Cuvioasă Teodora a îmbrăcat haina călugărească la Schitul Vărzărești — Râmnicul Sărat, iar soțul ei, la Schitul Poiana Mărului.

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Sfânta Maria

La schit, odată cu păzirea poruncilor dumnezeiești, Sfânta Teodora a mers pe calea cea strâmtă a sfaturilor evanghelice: sărăcia de bunăvoie, curăția și ascultarea.

După o năvălire a turcilor în părțile Buzăului, care au incendiat schitul, stareța, Sfânta Teodora și câteva ucenice s-au retras la hotarul dintre munții Buzăului și cei ai Vrancei. Aici au ridicat un altar și o locuință, nevoindu-se aproape zece ani în privegheri, în rugăciuni și post neîncetat.

Sfânta Teodora, în urma unei descoperiri dumnezeiești, a părăsit munții Vrancei și s-a retras în munții Neamțului, în pădurile din jurul schiturilor Sihăstria și Sihla.

Citește și: Ce nume de fete și băieți se sărbătoresc de Sfânta Marie și nume derivate din Maria

Sub îndrumarea duhovnicului Pavel, s-a stabilit într-o chilie nu departe de schit și de o peșteră care îi poartă numele până astăzi. Acolo a locuit mulți ani, ostenindu-se singură în post și rugăciuni, îndurând multe ispite. Numai duhovnicul ei, o cerceta din când în când, o spovedea și o împărtășea cu Sfintele Taine ale lui Hristos.

După o vreme, murind duhovnicul ei, Sfânta Teodora a rămas singură. Ajungând la o vârstă înaintată, s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu să-i trimită un preot ca s-o împărtășească cu Preacuratele Taine, înainte de a muri.

A fost văzută în rugăciune de doi monahi de la Sihăstria, care au mijlocit ca Sfânta Teodora să primească ceea ce își dorea. După ce a fost împărtășită, Sfânta Teodora s-a mutat la cele veșnice, iar vestea despre viața și nevoințele sale s-a răspândit repede în toate mănăstirile și satele din Moldova, începând astfel procesiunile la mormântul din peșteră.

Moaștele Sfintei Teodora au fost date, în 1856, Mănăstirii Pecerska din Kiev, unde se află și astăzi.

La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o pe Sfânta Teodora de la Sihla, trecând-o în rândul sfinților, fiind prăznuită în fiecare an la 7 august.

Sursa: agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI