22 septembrie 2024 | Echinocțiul de toamnă: Noaptea devine mai lungă. Ce reprezintă toamna astronomică

22 septembrie 2024 | Echinocțiul de toamnă: Noaptea devine mai lungă. Ce reprezintă toamna astronomică

Echinocțiul de toamnă din acest an este marcat pe 22 septembrie la ora 15.43, ora României. Începând cu această dată nopțile devin mai lungi, iar ziua scade treptat, până la solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie 2024.

De două ori pe an, adică în martie și septembrie, înclinarea planetei se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association. Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta pe 22 septembrie, la ora 15:43, ora României. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.

Citește și: Luna SEPTEMBRIE sau RĂPCIUNE, prima lună a toamnei: Anotimpul roadelor, începutul anului nou bisericesc și echinocțiul de toamnă

Echinocţiul de toamnă 2024. Ce este toamna astronomică

În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocţiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Echinocțiul de toamnă 2024 este marcat pe 22 septembrie la ora 15:43, ora României. Începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi.

De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în ​​emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu.

Citește și: Cum va fi VREMEA în toamna 2024: Prognoza meteo pentru aceast sezon. România, lovită de furtuni puternice  – Avertismentul climatologilor

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Axa în jurul căreia Pământul se rotește nu este complet dreaptă de sus în jos, aceasta fiind înclinată cu aproape 23,5 grade. Tocmai de aceea, diferite regiuni ale planetei sunt expuse la mai multă sau mai puțină lumină solară pe măsură ce planeta se rotește în jurul Soarelui. Din acest motiv avem și anotimpuri. Din acest motiv emisfera nordică și cea sudică au anotimpuri în momente diferite. În timpul iernii din emisfera nordică, emisfera sudică este înclinată mai mult spre Soare, și viceversa. În același timp, Pământul continuă să se rotească, astfel că planeta este încălzită în mod egal.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare.

Citește și: Când se trece la ORA DE IARNĂ 2024: Data la care România dă ceasul înapoi

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare: în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud Soarele se ivește de deasupra orizontului, timp de şase luni, până la momentul echinocţiului de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primăverii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News