21 septembrie – Ziua Internaţională a Păcii. Porumbei, cocori, steaguri şi pipe, simboluri ale păcii

21 septembrie – Ziua Internaţională a Păcii. Porumbei, cocori, steaguri şi pipe, simboluri ale păcii

Într-un moment în care lumea modernă este lovită de atentate, războaie hibrid, conflicte, atacuri cibernetice, apoape în toate regiunile, pacea şi dreptul fiecărui cetăşean la pace, sunt mai necesare ca oricând.

În 1981, printr-o rezoluție emisă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite s-a stabilit celebrarea Zilei Internaționale a Păcii în fiecare a treia zi de marți din luna septembrie, astfel încât aceasta să coincidă cu deschiderea sesiunilor anuale ale Adunării Generale ONU.

În 2001, printr-o nouă rezoluție adoptată de statele membre ale Adunării Generale a Națiunilor Unite a fost fixată data de 21 septembrie pentru sărbătorirea anuală a Zilei Internaționale a Păcii.

Cinci ani mai târziu, această zi a căpătat o nouă însemnătate – o zi în care incetează conflictele armate, focurile şi violenţa timp de 24 de ore.

“Pacea este misiunea supremă a Naţiunilor Unite. Este baza existenţei noastre. Esenţa identităţii noastre. Cauza care însufleţeşte tot ceea ce facem.

21 Septembrie, Ziua Internaţională a Păcii, este o zi în care noi ne reafirmăm dedicarea faţă de această căutare. Este destinată să fie o zi de încetare a focului, când toate ţările şi oamenii opresc ostilităţile pentru întreaga zi.

Şi este o zi în care oamenii din jurul lumii acordă un minut de tăcere la prânz, la ora 12, ora locală. Douăzeci şi patru de ore nu sunt un timp lung.

Dar este…îndeajuns de lung spre a privi dincolo de baricade sau prin sârma ghimpată, spre a vedea dacă există altă cale.”

Câte se pot întâmpla în 24 de ore:

• victimele şi refugiaţii din zonele de conflict pot primi alimente şi medicamente;

• milioane de copii din zonele de conflict pot fi vaccinaţi;

• victimele şi refugiaţii pot fi mutaţi în afara zonelor de conflict;

• un moment de linişte este un timp în care cei care luptă s-ar putea gândi la acţiunile lor şi la victimele pe care le lasă în urmă;

• milioane de oameni militează pentru acelaşi lucru;

Pentru a inaugura această zi, Clopotul Păcii este tras la Sediul Naţiunilor Unite, clopot care este turnat din monede donate de copiii de pe toate continentele, mai puţin Africa, ca „un mement al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.

Porumbei, cocori, steaguri şi pipe, simboluri ale păcii

Porumbelul alb cu ramura de măslin

Indiferent de ţară, timp, bariere culturale sau lingvistice, porumbelul a fost şi rămâne un simbol al păcii. Încă de acum mii de ani, porumbelul a adus ramura de măslin şi a vestit sfârşitul potopului şi revenirea la normalitate. Peste secole el a fost folosit ca simbol al păcii sufleteşti sau sociale, în traducerile biblice şi mai târziu pe sigilii, bancnote şi monezi.

În anul 1944, când Picasso s-a înscris în Partidul Comunist, a avut de executat câteva lucrări cu tema păcii şi a libertăţii. Cunoscut pasionat de porumbei, i-a folosit în lucrările sale pe care le-a expus şi la Congresul Mondial de Pace de la Paris (1949), care a avut drept emblemă tot un porumbel al lui Picasso.

În timp ce, în Persia şi Egipt, porumbeii erau crescuţi în temple şi la curţile faraonilor ca simboluri ale păcii şi virtuţilor zeilor, grecii antici şi arabii îi considerau mesageri ai iubirii şi norocului.

Steagul alb

Simbol al capitulării paşnice şi armistiţiului.

Folosit pentru prima dată în China, în timpul dinastiei Han, a fost preluat de romani, care îl înlocuiau uneori cu ramura de măslin.

Pipa păcii

Fumată la încheierea unui conflict, în America de Nord, iniţial era folosită în cadrul unor ceremonii spirituale, pentru a trimite rugăciunile spre cer cu ajutorul fumului.

O mie de cocori

Şi cei 1000 de cocori veniţi din antichitatea japoneză au devenit un simbol al păcii, după ce micuţa Sadako Sasaki, diagnosticată cu leucemie, în urma atacului cu bomba atomică de la Hiroşima, a murit înainte să poată realiza cei 1.000 de cocori care să-i îndeplinească ultima dorinţă.

După moartea ei, în Parcul Păcii de la Hiroşima a fost fost inaugurat un monument care o reprezintă pe micuţa Sadako tinând un cocor de aur. Acesta a devenit un simbol internaţional al păcii ca urmare a legăturii cu povestea acesteia şi semnificaţiile ei.

O altă zi dedicată păcii este marcată la 1 ianuarie – Ziua Mondială a Păcii –  instituită de Papa Paul al VI-lea, care a dorit ca aceasta să se celebreze în fiecare an, în prima zi a anului calendaristic. Ziua mondială a păcii a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News