20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
20 noiembrie 2026: 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia
La 20 noiembrie 2026 se împlinesc 108 ani de la lansarea convocatorului Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, documentul prin care românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au fost chemați să participe la una dintre cele mai importante adunări din istoria României.
Dincolo de caracterul său administrativ, convocatorul a reprezentat un act politic cu o semnificație fundamentală: transformarea aspirației de unire într-o acțiune colectivă, organizată și legitimă, susținută prin reprezentarea comunităților românești.

În 1918, Alba Iulia devenea locul spre care se îndreptau speranțele unei generații care vedea în prăbușirea imperiilor o oportunitate istorică pentru împlinirea idealului național.
Un document care a mobilizat o națiune
Convocatorul a fost emis la Arad, la 7/20 noiembrie 1918, în numele Marelui Sfat al Națiunii Române din Ungaria și Transilvania, instituție reprezentativă a mișcării naționale românești. Documentul era semnat de Ștefan Cicio-Pop, în calitate de președinte, și de dr. Gheorghe Crișan, secretar.
Un detaliu istoric important este dubla datare: 7 noiembrie în calendarul iulian, respectiv 20 noiembrie în calendarul gregorian, folosit astăzi. Convocatorul a fost publicat în presa vremii, inclusiv în ziarul „Românul” din Arad, în ediția din 8/21 noiembrie 1918.
Nu era doar o invitație la o întrunire politică. Era un apel adresat unei întregi comunități naționale, într-un moment în care vechea ordine politică europeană se destrăma, iar principiul autodeterminării popoarelor devenise una dintre ideile centrale ale reorganizării continentului după Primul Război Mondial.
Convocatorul invoca dreptul națiunii române din Ungaria și Transilvania de a-și hotărî singură viitorul și anunța organizarea Adunării Naționale la Alba Iulia, duminică, 18 noiembrie după calendarul vechi, respectiv 1 decembrie 1918, după calendarul nou, la ora 10:00.
O adunare concepută să reprezinte întreaga societate românească
Una dintre cele mai importante prevederi ale convocatorului privea reprezentativitatea. Organizatorii nu urmăreau o simplă adunare a liderilor politici, ci o reuniune în care să fie prezente principalele instituții și categorii ale societății românești.
Documentul stabilea 12 categorii de reprezentanți, între care:
*Episcopii români și protopopii celor două confesiuni;
*reprezentanții consistoriilor și capitlurilor bisericești;
*delegații societăților culturale;
*reprezentantele reuniunilor femeiești;
*profesorii instituțiilor de învățământ;
*reprezentanții reuniunilor învățătorești;
*delegații gărzilor naționale;
*reprezentanții reuniunilor de meseriași;
*delegații social-democraților, în numele muncitorimii organizate;
*reprezentanții tinerimii universitare;
*delegații cercurilor electorale.
Fiecare cerc electoral în care locuiau români urma să trimită câte cinci reprezentanți.
Această structură este relevantă și astăzi pentru înțelegerea caracterului Marii Adunări Naționale: decizia istorică nu trebuia să aparțină exclusiv unei elite politice, ci să exprime voința unei societăți în ansamblul ei.
Convocatorul solicita, în același timp, participarea cât mai numeroasă a populației, dincolo de delegații cu drept de vot. Era prevăzută organizarea primirii și găzduirii celor care urmau să vină la Alba Iulia, iar înaintea începerii adunării urmau să fie oficiate slujbe religioase în cele două biserici românești din oraș.
De ce a fost aleasă Alba Iulia?
Alegerea orașului nu a fost întâmplătoare. Alba Iulia avea o încărcătură simbolică aparte în istoria românilor.
Numele orașului era legat de unirea politică realizată de Mihai Viteazul în 1600, dar și de memoria tragică a răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, ale căror destine au rămas legate de cetatea Alba Carolina.
Potrivit relatărilor istorice, în discuțiile privind locul desfășurării adunării au fost avansate și alte variante, între care Blaj și Arad. Alba Iulia a fost preferată atât datorită simbolisticii sale istorice, cât și a importanței pe care o avea pentru memoria colectivă românească.
În chiar textul convocatorului, orașul era numit „cetatea istorică a neamului nostru”.
De la convocator la Marea Unire
Lansarea convocatorului a venit după o perioadă intensă de organizare politică și negocieri. Consiliul Național Român Central, constituit la sfârșitul lunii octombrie 1918, reunise reprezentanți ai Partidului Național Român și ai Partidului Social-Democrat Român.
Instituția își stabilise sediul la Arad și devenise principalul organism de coordonare a acțiunii politice românești din Transilvania.
Negocierile purtate cu reprezentanții guvernului maghiar la Arad, în perioada 13–15 noiembrie 1918, nu au dus la un acord asupra viitorului teritoriilor locuite de români. În acest context, convocarea Adunării Naționale a reprezentat pasul decisiv către exprimarea organizată a voinței politice a românilor.
La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, au ajuns 1.228 de delegați cu mandate reprezentative, iar în afara sălii Cazinoului Militar s-au adunat zeci de mii de oameni. Estimările istorice consacrate vorbesc despre aproximativ 100.000 de participanți.
Adunarea a adoptat Rezoluția Unirii Transilvaniei cu România, moment care a consfințit politic desăvârșirea unității naționale românești.
sursa: Agerpres, Historia
foto: arhivă (cu rol ilustrativ)
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Iarna, tot mai aproape: Cât va costa încălzirea cu lemne în sezonul rece 2026–2027. Facturi de până la 10.000 de lei pentru gospodăriile din România
Iarna, tot mai aproape: Cât va costa încălzirea cu lemne în sezonul rece 2026–2027. Facturi de până la 10.000 de lei pentru gospodăriile din România Pe măsură ce temperaturile scad, românii care își încălzesc locuințele cu lemne încep să își calculeze bugetul pentru sezonul rece 2026–2027. Dacă pentru unii aprovizionarea poate însemna o cheltuială de […]
Portalul e-SănătateaMea se închide temporar! Pacienții nu vor putea face programări online timp de cinci zile
Portalul e-SănătateaMea se închide temporar! Pacienții nu vor putea face programări online timp de cinci zile Portalul e-SănătateaMea va fi indisponibil în perioada 20–24 noiembrie 2026, ca urmare a unor lucrări de actualizare tehnică, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Potrivit instituției, intervențiile vizează îmbunătățirea funcționalității de programare la medic, astfel încât utilizatorii […]
Radarul Balastierelor: Proiectul intră în consultare publică după ce a fost refăcut de la zero. Urmează avizul mai multor ministere și instituții
Radarul Balastierelor: Proiectul intră în consultare publică după ce a fost refăcut de la zero. Urmează avizul mai multor ministere și instituții Proiectul de Hotărâre de Guvern privind înființarea și funcționarea Radarului Balastierelor a fost lansat joi, 19 noiembrie 2026 în consultare publică, împreună cu nota de fundamentare, după ce documentul inițial a fost refăcut […]