Rămâi conectat

Ştirea zilei

19 octombrie 2013 – Cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier ce prevedea extragerea aurului de la Roșia Montană cu cianuri – Foto

Publicat

în

19 octombrie 2013 – cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier ce prevedea extragerea aurului de la Roșia Montană cu cianuri  

Azi se împlinesc 4 ani de la ,,Marea Adunare de la Câmpeni”, cel mai mare protest din Munții Apuseni împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, prin care se prevedea exploatarea aurului cu cianuri, eveniment la care au participat – conform  estimărilor –  peste 3000 de persoane din toată țara și din străinătate.

Înaintea ,,Marii Adunări de la Câmpeni”, un alt mare protest împotriva proiectului minier avusese loc tot la Câmpeni, atunci când în zonă au sosit numeroși deputați dintr-o comisie parlamentară specială pentru proiectul de lege privind Roșia Montană. După întâlnirea acestora, într-un local public din Câmpeni, cu reprezentanții mediului de afaceri din Apuseni și cu reprezentanții unor ONG-uri, cu toți opozanți ai proiectului minier, protestatarii au provocat o busculadă la ieșirea din local și a fost nevoie de intervenția jandarmilor, să țină la distanță mulțimea, astfel încât membrii comisiei să poată pleca.

Elit - Gustul Desăvârșit

La mitingul din 19 octombrie 2013, desfășurat într-o zi de sâmbătă în Piața ,,Avram Iancu” din centrul orașului, au participat atât locuitori din Munții Apuseni – între care s-au regăsit numeroși fermieri sosiți cu boi și cai, îmbrăcați în costume populare – cât și foarte mulți ecologiști și opozanți ai proiectului minier ce urma să fie demarat la Roșia Montană, dar care trebuia să primească mai întâi acordul în Parlament. Totodată, la acel protest s-a citit și s-a adoptat ,,Proclamația de la Câmpeni”, trimisă ulterior Parlamentului, Guvernului și altor instituții din țară, prin care protestatarii au arătat ce își doresc cu adevărat moții din Apuseni:

”Noi, locuitorii Munţilor Apuseni, adunaţi astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. în temeiul acestui deziderat legitim proclamăm:

Pământul, pădurile, păşunile, apa şi aerul Munţilor Apuseni aparţin celor care locuim aici, aşa cum ne-au fost lăsate moştenire de străbuni. Avem dreptul şi obligaţia să le transmitem în bună stare urmaşilor noştri, pentru ca şi ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptăţiţi să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogăţiile cu care ne-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunităţii noastre şi al României!

Viaţa în Munţii Apuseni nu e uşoară, dar avem păşuni pe care putem să ne creştem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii şi o istorie care atrag zeci de mii de turişti în fiecare an. Sunt activităţi de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja şi sunt oportunităţi de dezvoltare, care, valorificate cu înţelepciune, pot să ne asigure un trai bun atât nouă, cât şi copiilor şi nepoţilor noştri. Noi nu cerşim la uşile altora, alţii au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparţine!

Din aceste activităţi şi din dezvoltarea lor se pot colecta taxe şi impozite care să fie administrate în folosul nostru şi al cetăţenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în Consiliile Locale şi Judeţene, în Primării, în Parlament şi Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină aceste taxe şi impozite, pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale. Aceşti bani nu sunt pentru buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităţilor şi o viaţă fericită pentru cei care contribuie la buget. Dacă se dovedeşte că, încălcându-ni-se voinţa, aceşti bani vor fi folosiţi împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaşte ca reprezentanţi legitimi şi ne vom apăra aşa cum orice om e îndreptăţit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău!

Orice străin e binevenit în Munţii Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viaţă şi nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinţei noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoţie şi corupţie vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale şi istorice de care depinde viaţa noastră. Fericirea şi bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea şi sărăcirea semenilor în considerarea celor enunţate mai sus, le transmitem guvernanţilor şi politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale:

– Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecţie a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor şi terenurilor agricole, bunurilor publice etc., în favoarea companiilor miniere de orice tip;

– Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România;

– Includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO;

– Respingerea de urgenţă, prin Hotărâre de Guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană;

– Desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiţionale încheiate de către Guvern, referitoare 1a înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României;

– Demisia iniţiatorilor proiectului de lege specială pentru Roşia Montană: ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duţu, precum şi a premierului Victor Ponta;

– Asumarea de către Guvern a expertizei şi a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roşia Montană exprimate de: Academia Română, Asociaţia Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecţilor din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU şi al celorlalte biserici creştine din România, precum şi de experţii independenţi;

– Crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a Afacerii Roşia Montană sub toate aspectele: înstrăinarea zăcămintelor; acordarea licenţei; sponsorizările RMGC către instituţii publice şi private, ONG-uri, persoane fizice; influenţarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătoreşti definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei şi dreptul la liberă exprimare etc.;

– Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munţilor Apuseni şi acordarea unor facilităţi fiscale şi de altă natură pentru dezvoltarea activităţilor economice în următoarele domenii: turism, prelucrarea lemnului şi refacerea fondului forestier, creşterea şi prelucrarea produselor de origine animală, apicultură, alte activităţi specifice zonei;

– Adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca şi elaborarea, cu ajutorul societăţii civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric şi ale sprijinirii întreprinzătorilor locali;

– Începerea de către instituţiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea şi avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană;

– Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de şist şi respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinţei suverane a cetăţenilor, cu care ne exprimăm deplina solidaritate.

Aceasta este voinţa noastră, a locuitorilor Munţilor Apuseni, a oamenilor liberi prezenţi la Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul şi gândul îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generaţii la toate resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Mitingul din 19 octombrie 2013 a fost unul din seria numeroaselor proteste organizate de Fundația ,,Pro Munții Apuseni” în zona Apusenilor începând din toamna lui 2013 și până în primăvara anului 2014, acestea alăturându-se numeroaselor acțiuni de acest fel desfășurate în foarte multe orașe din România cât și în străinătate, atât în stradă cât și în mediul virtual. În acea perioadă, numeroși români din țară și din străinătate, străini, specialiști și numeroase personalități și-au exprimat în stradă și în mediul virtual opoziția față de acest proiect considerat dezastruos pentru Apuseni atât prin marea cantitate de cianuri care urma să fie folosită în zonă pentru extragerea aurului, cât și prin nesiguranța creată de un baraj ce urma să fie construit în acest scop în zona Corna, în apropierea Abrudului.

Ulterior, în noiembrie 2013, Comisia parlamentară specială a propus respingerea proiectului de  lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, propus de Guvern, iar Senatul a respins proiectul de lege privind Roşia Montană, premierul Victor Ponta declarând că acest proiect se va face în baza legii-cadru care urmează să fie elaborată de către legislativ. Mai târziu, în 2014, alt proiect de lege care prevedea reguli pentru stabilirea redevenței de la Roșia Montană, a exproprierilor de terenuri, a perimetrului în care urma să se înființeze exploatarea și făcea referire și la tehnologiile folosite, inclusiv la cea a cianurilor, a fost respins prin vot de către deputați, iar proiectul minier de la Roșia Montană nu a mai avut susținere legislativă.

Ca urmare a acestui fapt, la începutul lui 2014 au început restructurările de personal la RMGC, care și-a redus foarte mult activitatea, în așteptarea adoptării unor legi care să-i permită demararea proiectului minier.

La începutul lui 2016, Ministerul Culturii și de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a demarat procedurile pentru înscrierea Peisajului cultural minier Roșia Montană în Lista indicativă pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, acesta fiind primul pas procedural în vederea includerii pe acea listă, iar la începutul acestui an, în 4 ianuarie, Ministerul Culturii a trimis la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”. Ulterior, în perioada februarie – august 2017 a fost prevăzută  evaluarea tehnică a dosarului depus, în luna septembrie 2017 s-a desfășurat vizita de evaluare pe teren a peisajului cultural de la Roșia Montană de către o echipă de specialiști din cadrul Unesco, iar pentru anul viitor este prevăzută luarea unei decizii privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

De cealaltă parte, compania canadiană Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a făcut apel în acest an la tribunalul de arbitraj al Băncii Mondiale și a cerut despăgubiri din partea statul român pentru blocarea proiectului Roșia Montană. La finalul lunii iunie a anunțat că va solicita 4,4 miliarde de dolari americani de la statul român drept compensații financiare pentru pierderile pe care susține că le-a suferit în urma neînceperii proiectului exploatării aurifere de la Roșia Montană, după ce a acuzat încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană.

Referitor la protestele din Apuseni desfășurate în 2013 și 2014, doamna Maria Oprea, membru al Fundației Pro Munții Apuseni și unul dintre principalii opozanți ai proiectului minier, a declarat în urmă cu mai mult timp: ,,În urma mitingurilor din 2013 și 2014 s-a respins prin hotărâre de guvern acordul de mediu pentru proiectul de la Roșia Montană și am mai obținut respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor, și terenurilor agricole, bunurilor publice,  în favoarea companiilor miniere de orice tip. Prin manifestările pe care le-am făcut, noi nu ne-am dus să facem rău nimănui, doar ne-am apărat viața și viitorul zonei noastre, al familiilor noastre, al copiilor noștri, pentru ca să le putem lăsa măcar un mediu curat.”

[nggallery id=4731]

Save

Save

Save

Save


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până duminică noaptea. Zonele vizate

Publicat

în

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până duminică noaptea. Zonele vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o alertă de cod galben de inundații valabil și pentru județul Alba, până la data de 26 iunie, la ora 24:00.

În intervalul 26.06.2022 ora 12:00 – 26.06.2022 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava – amonte S.H. Brănişca (judeţele: Alba, Sibiu şi Hunedoara), Timiş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Nera – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Caraş Severin), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte S.H. Gruia (judeţele: Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari, Gilort – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Motru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Râul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Cibin – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Moroeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Prahova şi Buzău), Buzău – bazin amonte Ac. Siriu şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Siriu – amonte S.H. Baniţa (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova), Trotuş – bazin amonte S.H. Ghimeş Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ghimeş Făget – amonte S.H. Vrânceni (judeţele: Harghita, Neamţ, Bacău şi Covasna).

Elit - Gustul Desăvârșit

Atenţionarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Gorj, Vâlcea, Prahova, Buzău, Harghita şi Bacău.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

SCANDAL în Zlatna: Membrii unei familii au fost agresați în plină stradă, de către doi bărbați. Au fost reținuți de polițiști

Publicat

în

SCANDAL în Zlatna: Membrii unei familii au fost agresați în plină stradă, de către doi bărbați. Au fost reținuți de polițiști

Polițiștii din Zlatna au reținut doi bărbați, care sunt cercetat pentru tulburarea liniștii publice și lovire. Aceștia ar fi agresat membrii unei familii din localitatea Pârâu Gruiului, orașul Zlatna.

La data de 25 iunie 2022, polițiștii din Zlatna au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un doi bărbați, unul de 23 de ani, din Cisnădie, județul Sibiu și celălalt de 49 de ani, din Cugir, care sunt cercetați pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe.

Elit - Gustul Desăvârșit

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, la data de 24 iunie 2022, în jurul orei 23,00, în timp ce se aflau pe o stradă din Zlatna, împreună cu o femeie de 49 de ani, din Zlatna, în urma unui conflict, avut cu membrii unei familii din localitatea Pârâu Gruiului, din orașul Zlatna, i-ar fi agresat pe aceștia.

În urma acestui conflict, trei persoane, cu vârste cuprinse între 24 și 47 de ani, au suferit leziuni și au fost transportate la spital, pentru îngrijiri.

În cursul zilei de azi, 26 iunie 2022, reținuții vor fi prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

Cercetările sunt continuate, pentru stabilirea întregii activități infracționale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

26 iunie 2022, COVID-19 în Alba. Șase noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

Publicat

în

26 iunie 2022, COVID-19 în Alba. Șase noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

La nivelul județului Alba, duminică, 26 iunie 2022, s-au înregistrat șase noi infectări cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba. Raportul prezintă și incidența actualizată și cazurile active de coronavirus pe localități.

Citește și situația cazurilor din Alba, de vineri, 24 iunie 2022, COVID-19 în Alba. Opt noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces, în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate ajunge la 53981 de persoane confirmate, 52638 persoane vindecate, 1.290 decese.

Sâmbătă, în județul Alba au fost prelucrate în total 43 teste, 17 PCR, 26 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 472838 mai exact, 359080 de teste PCR și 113758 de teste rapide.

Localitățile din care provin cazurile:

ALBA IULIA – 1
CUGIR – 1
OCNA MURES – 1
BISTRA – 2

Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 1

Lista cazurilor active de COVID-19 și INCIDENȚA LOCALITĂȚILOR din județul Alba:
Localitate Populatie Incidenta Cazuri active
HOPÂRTA 1153 0.87 1
CRICĂU 1960 0.51 1
MUNICIPIUL ALBA IULIA 76783 0.46 35
MUNICIPIUL BLAJ 20617 0.39 8
BISTRA 4486 0.22 1
MUNICIPIUL SEBEŞ 32865 0.21 7
ORAŞ TEIUŞ 7124 0.14 1
MUNICIPIUL AIUD 25112 0.04 1
ALBAC 1934 0 0
ALMAŞU MARE 1193 0 0
ARIEŞENI 1533 0 0
AVRAM IANCU 1406 0 0
BERGHIN 1882 0 0
BLANDIANA 880 0 0
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2260 0 0
BUCIUM 1380 0 0
CÂLNIC 1931 0 0
CENADE 1046 0 0
CERGĂU 1625 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 229 0 0
CETATEA DE BALTĂ 3065 0 0
CIUGUD 3298 0 0
CIURULEASA 1119 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 2143 0 0
CUT 1264 0 0
DAIA ROMÂNĂ 3122 0 0
DOŞTAT 1012 0 0
FĂRĂU 1474 0 0
GALDA DE JOS 4397 0 0
GÂRBOVA 2147 0 0
GÂRDA DE SUS 1462 0 0
HOREA 1904 0 0
IGHIU 7106 0 0
ÎNTREGALDE 551 0 0
JIDVEI 5301 0 0
LIVEZILE 1145 0 0
LOPADEA NOUĂ 2491 0 0
LUNCA MUREŞULUI 2530 0 0
LUPŞA 2828 0 0
METEŞ 2741 0 0
MIHALŢ 3217 0 0
MIRĂSLĂU 1952 0 0
MOGOŞ 741 0 0
NOŞLAC 1813 0 0
OCOLIŞ 498 0 0
OHABA 581 0 0
ORAŞ ABRUD 5144 0 0
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3734 0 0
ORAŞ CÂMPENI 7121 0 0
ORAŞ CUGIR 25322 0 0
ORAŞ OCNA MUREŞ 13775 0 0
ORAŞ ZLATNA 7773 0 0
PIANU 3569 0 0
POIANA VADULUI 1039 0 0
PONOR 574 0 0
POŞAGA 887 0 0
RĂDEŞTI 1267 0 0
RÂMEŢ 492 0 0
RIMETEA 982 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 1577 0 0
ROŞIA MONTANĂ 2685 0 0
SĂLCIUA 1371 0 0
SĂLIŞTEA 2332 0 0
SÂNCEL 2583 0 0
SÂNTIMBRU 3030 0 0
SĂSCIORI 6468 0 0
SCĂRIŞOARA 1482 0 0
ŞIBOT 2325 0 0
SOHODOL 1651 0 0
ŞONA 4368 0 0
ŞPRING 2538 0 0
STREMŢ 2419 0 0
ŞUGAG 2848 0 0
UNIREA 4811 0 0
VADU MOŢILOR 1264 0 0
VALEA LUNGĂ 3121 0 0
VIDRA 1502 0 0
VINŢU DE JOS 5515 0 0

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare