15 noiembrie| Astăzi începe Postului Naşterii Domnului: Care sunt zilele de dezlegare, ce se mănâncă și ce nu trebuie făcut 

15 noiembrie| Astăzi începe Postului Naşterii Domnului: Care sunt zilele de dezlegare, ce se mănâncă și ce nu trebuie făcut

Biserica a instituit Postul Nașterii Domnului cu scopul de a pregăti credincioșii pentru întâmpinarea și sărbătorirea marelui praznic al Nașterii trupești a Mântuitorului. Acest post aduce aminte credincioșilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au dedicat perioade îndelungate postului și rugăciunii, așteptând cu nădejde venirea lui Mesia – Mântuitorul.

Instituit în secolele IV-V, Postul Nașterii Domnului, sau Postul Crăciunului, survine mai târziu decât Postul Sfintelor Paști. Este un post al pocăinței, însă nu cu aceeași intensitate ca cel al Sfintelor Paști. Lipsesc slujbele speciale cu metanii și canonul de pocăință asemănător Canonului Sfântului Andrei Criteanul, recitat în Postul Sfintelor Paști. Cu toate acestea, fiecare post cheamă la pocăință, iar Postul Crăciunului îmbină pocăința cu milostenia și fapta bună, conform îndemnurilor Evangheliilor dinaintea și din timpul acestui Post.

Este un post de pregătire duhovnicească și curățire spirituală, având ca scop primirea în inimile noastre a Mântuitorului Iisus Hristos, care vine în lume și Se îmbracă în trup, cu scopul de a ridica oamenii la o viață duhovnicească și dumnezeiască. Ca atare, Catavasiile ne îndeamnă: ‘Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din Ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă!’

Programul acestui post se concentrează pe cuvintele citate acum, provenind dintr-o predică a Sfântului Grigorie Teologul. Ele transmit înțelesul că Hristos, coborând din Ceruri, dorește să pătrundă în sufletele noastre, să lumineze viețile noastre și să ne înalțe la o viață duhovnicească sau cerească,” declară Prefericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Cuvântul despre Postul Nașterii Domnului.

Referitor la vechime, primele mențiuni despre practicarea acestui post datează din secolele IV-V, provenind de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit și postul din luna a zecea.

În etapele incipiente, creștinii nu țineau un post uniform în ceea ce privește durata și modalitatea de abstinență. Unii țineau post timp de șapte zile, în timp ce alții pentru șase săptămâni; gradul de asprime varia. Sinodul Local din Constantinopol, ținut în 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a standardizat durata Postului Nașterii Domnului în Bisericile ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie. În seara zilei de 14 noiembrie se începe postul, iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se începe cu o zi mai devreme.

Postul se încheie în seara zilei de 24 decembrie. Potrivit unor exegeți ai cultului ortodox, durata de 40 de zile a acestui post amintește și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când aștepta primirea cuvintelor lui Dumnezeu scrise pe table de piatră ale Legii.

Unii tâlcuitori ai cultului susțin că Postul Nașterii mai simbolizează și noaptea întunecată a Vechiului Testament.

În ceea ce privește tipul de post, Postul Nașterii Domnului este considerat a avea o asprime moderată (asemănător postului Sfinților Apostoli). Conform regulilor liturgice, în timpul acestui post, în mănăstiri se ține post lunea, miercurea și vinerea până la Ceasul al IX-lea (15:00-16:00), când se consumă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn. Marțea și joia se consumă legume fierte cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se permite consumul de pește, cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru.

În cazul în care lunea, marțea sau joia coincide cu sărbătorirea unui sfânt important, se permite consumul de pește, iar miercurea și vinerea, în aceste situații, se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă o singură dată pe zi. Dacă praznicul unui sfânt cu doxologie mare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea se dezleagă la untdelemn și vin, dar se consumă doar o dată pe zi. În cazul în care praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie) sau hramul bisericii coincide cu miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegarea la pește este permisă și în ziua praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), indiferent de ziua săptămânii.

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), cunoscută ca Ajunul Crăciunului, este o zi de post mai aspru decât celelalte: se ține post până la Ceasul al IX-lea, când, în unele regiuni, se consumă grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte regiuni, postul este menținut până la apariția stelei de seară, care amintește de steaua care a vestit Nașterea Domnului.

Această abordare a postului amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumeni în seara zilei în care primeau Botezul creștin și primul praznic, Liturghia Sfântului Vasile, săvârșită în acea dimineață.

Ce se mananca în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului, se consumă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, precum și pe 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile coincid cu luni, miercuri sau vineri. Acest lucru se datorează sărbătorii sfinților importanți în aceste zile.

Dezlegarea la pește are loc în ziua prăznuirii Intrării în Biserica a Maicii Domnului pe 21 noiembrie, indiferent de ziua săptămânii în care cade această sărbătoare.

De asemenea, credincioșii pot consuma pește în zilele de luni, miercuri și vineri ale postului, doar în cazul în care în aceste zile cade sărbătoarea bisericii lor.

Dezlegarea la pește are loc și în zilele cu sărbători importante, precum și în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie și 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 decembrie, dacă aceste zile coincid cu marți sau joi. Dezlegarea la pește are loc și în ziua prăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în oricare zi a săptămânii ar cădea.

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), cunoscută sub numele de Ajunul Crăciunului, este o zi de post mai aspru decât celelalte: postul este menținut până la Ceasul al IX-lea, când se obișnuiește să se consume, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părți, postul este menținut până la apariția stelei de seară, care aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului.

Această abstință reamintește și de postul ținut în trecut de catehumeni în seara în care primeau Botezul creștin și prima împărtășire, la Liturghia Sfântului Vasile, săvârșită în acea dimineață.

Ce să nu faci în Postul Crăciunului
Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, se evită lucrul cu mâinile, utilizarea obiectelor negre pentru a nu aduce ghinion grânelor și a nu face cărbuni. Femeile nu își desfășoară activități precum țesutul, cusutul sau spălarea rufelor pentru a nu tăia sau îmbolnăvi copiii. Nu se consumă porumb copt, fasole sau dovleac pentru a preveni apariția unor erupții cutanate.

Începând cu 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, și nici nu se mai torce.

În Ajunul Crăciunului, nu se aruncă nimic din casă, nu se face curat invers și nu se scote gunoiul pentru a păstra norocul.

Rugăciuni pentru Postul Crăciunului

Postul Crăciunului reprezintă o perioadă de 40 de zile în care credincioșii se pregătesc spiritual și trupește pentru sărbătoarea nașterii lui Iisus Hristos. În această perioadă, se rostesc rugăciuni precum Tatăl nostru, Crezul și alte rugăciuni puternice. Iată câteva dintre ele:

Rugăciune puternică pentru Postul Crăciunului:
„Domnul nostru Dumnezeule, nădejdea întregii lumi și a celor de pe mare, Cel care ai stabilit înainte prin Legea Ta Vechiă și Nouă aceste zile de post la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, Îți aducem laudă și ne rugăm Ție: întărește-ne cu puterea Ta, pentru ca să ne străduim cu toată inima în

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---