1 IUNIE, prima zi de vară în calendar: Ce nu e bine să faci în luna lui CIREȘAR. Tradiții și obiceiuri

1 IUNIE, prima zi de vară în calendar: Ce nu e bine să faci în luna lui Cireșar. Tradiții și obiceiuri

Numită în tradiţia populară „Cireşar” sau „Cireşel”, în această lună ne bucurăm de aroma şi dulceaţa acestor fructe, care, potrivit soiurilor cultivate la noi, au două perioade de coacere, prima la începutul lunii, iar a doua după jumătatea lunii până spre sfârşitul acesteia.

Denumirea derivă din latinescul „junius”, dar se presupune că s-ar putea trage din „juniores”, care înseamnă „tineret”, această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia: zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Citește și: MESAJE frumoase, FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor • Mesaje de 1 iunie

Tradiții și superstiții în luna iunie

Luna iunie provine și de la zeița “Iuno”, care este protectoarea femeilor căsătorite. De aceea, se spune că luna lui Cireșar este favorabilă nunților, pentru că în această perioadă se vor lega cele mai trainice căsnicii.

Aceste patru săptămâni sunt înconjurate de o serie de superstiții despre vreme și productivitatea anului agricol. Astfel, dacă tună și fulgeră mult în luna iunie, atunci vara va fi noroasă.

Dacă în iunie va fi ploios, atunci, la iarnă, ne vom bucura de belșug. Dacă vântul de la miazănoapte va bate în luna lui iunie, atunci grâul va avea roade bogate.

Pe lângă superstiții, luna iunie este înconjurată și de multe obiceiuri, cele mai multe în data de 24 și 29 ale lunii, când se sărbătorește Drăgaica, respectiv Sânpetrul de Vară.

Din bătrâni se spune că la Sânpetru de Vară (Sfântul Petru) apar licuricii. Aceştia reprezintă scântei care se formează pentru că sfântul plesneşte din bici. Se spune că acei licurici sunt trimişi de Sfântul Petru pentru a-i ghida pe oamenii rătăciţi în pădure.

În a doua jumătate a lunii, credincioșii creștini țin Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și pomenesc și Sfinții Recoltelor. Vara începe de ziua lui Onofrei, pe 12 ale lunii, adică ziua Sfântului Onufrie.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Sînzienele

În data de 24 iunie, creştinii ortodocşi şi catolicii prăznuiesc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acestui praznic i se suprapune o sărbătoare câmpenească, consacrată zânelor bune, cunoscută în popor sub numele de Sânziene sau Drăgaica. Sărbătoarea marchează începutul verii, pentru că în jurul datei de 21 iunie este solstiţiul de vară sau vară astronomică.

Potrivit mitologiei populare, Sânzienele sunt zeiţe ori zâne virgine, de o frumuseţe sclipitoare, care trăiesc ascunse de ochiul omenesc în desişurile nepătrunse ale pădurilor şi se fac simţite de pământeni doar în noaptea de 23 spre 24 iunie, odată cu deschiderea cerurilor, când încep a umbla pe pământ sau a pluti prin aer, sărbătorind miezul verii prin dansuri şi cântece atât pe câmpuri, cât şi în poiene. După unele legende, Sânzienele se prind în horă dezbrăcate în mijlocul pădurilor, iar oamenii care, curioşi din fire, îndrăznesc să tragă cu ochiul către ele, sunt blestemaţi să rămână muţi sau damblagiţi.

Sânpetru de vară

În data de 29 iunie, Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În calendarul popular, ziua de 29 iunie poartă numele de Sânpetru de vară (sau sărbătoarea lupilor) şi marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Acum se “calc” ceapa şi usturoiul.

“Fiind cel mai cunoscut sfânt din calendarul popular, Sân Petru de Vară e sărbătorit prin trei zile de post şi abţinere de la munca fizică, corespunzătoare a trei mari calităţi, ce-i sunt recunoscute: în trecut umbla cu Dumnezeu pe Pământ, ambii fiind deghizaţi în oameni simpli, nevoiaşi, care îi vindecau pe credincioşi de diferite boli; pe de altă parte Sân Petru este considerat patronul lupilor, având puterea să le încleşteze gura timp de 40 de zile pentru a-i proteja, astfel, pe bunii creştini; nu în ultimul rând, Sân Petru este apreciat şi ca un stăpân al grindinii, deoarece trei zile a fiert piatra în cer, mărunţind-o şi albind-o, ca să nu fie distruse în totalitate recoltele oamenilor”, spune cunoscutul etnolog mehedinţean Isidor Chicet (Publicaţia „Răstimp” – revistă de cultură şi tradiţie populară a judeţului Mehedinţi).

Rusaliile. Obiceiuri tradiţii şi superstiţii de Rusalii

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos. Rusaliile se celebrează în fiecare an la 50 de zile după Paşte.

Există credinţa că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, şi se va îmbolnăvi de boala cunoscută sub denumirea populară de “luat din Rusalii”.

În mediul rural, credincioşii duc la biserică, în ziua de Rusalii, crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se împodobesc mormintele, dar şi casele și icoanele, deoarece se zice că au puterea de a alunga spiritele rele.

În anumite zone ale ţării, oamenii obișnuiesc să poarte cu ei leuştean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de Iele.

În Oltenia, de Rusalii, se practică Dansul Călușarilor, un dans considerat vindecător, care aduce sănătate și noroc. Cete de câte 7-8 tineri merg din casă în casă în a doua zi de Rusalii pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.

În Ardeal, are loc “Împănatul boului”, o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu flori. Când alaiul ajunge în fața bisericii, preotul îl sfinţeşte, apoi le dă de băut participanților. Apoi, boul va fi eliberat, iar o tânără trebuie să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Există credinţa că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Un alt obicei din Ardeal este “udatul nevestelor” cu apă, pentru ca acestea să rămână sănătoase și frumoase în tot restul anului.

În cele două zile de Rusalii, nu este bine să munceşti deloc, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi, deoarece nu le cinsteşti ziua. De asemenea, nu se intră în vie, nu se merge prin locuri pustii, pe lângă păduri sau pe lângă fântâni pentru a evita pericolul de a întâlni spirite rele.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI