Vineri, vernisaj la Sala Unirii: ”Politică naţională în Transilvania la 1848-1849. Din documentele timpului”
La Sala Unirii va fi vernisată, vineri, 20 mai 2016, la ora 12.00, expoziția ”Politică naţională în Transilvania la 1848-1849. Din documentele timpului” – unul dintre evenimentele dedicate anual, de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, amintirii unei generaţii de români care au înţeles să fie, în acelaşi timp, şi europeni.
Expoziţia prezintă, pe de o parte, documente oficiale ale vremii, care oglindesc politica cercurilor de putere austriece şi maghiare, şi, pe de alta, documente (scrisori, chitanţe) care au circulat între liderii românilor, care au înţeles pe deplin spiritul vremii şi care, înţelegând acest spirit, necondiţionat s-au aşezat în slujba neamului lor.
Documentele mărturisesc efortul generaţiei româneşti paşoptiste ca fraţii de aceeaşi sorginte şi limbă să fie mereu împreună, stăpâni în propria ţară, o dorinţă cu atât mai mare cu cât azi, când împlinite năzuinţele lor, ofranda acestei generaţii despărţită de graniţe impuse de alţii ne apare în adevăratele ei dimensiuni, act de dreptate istorică şi mesaj de îndemn la unitate pentru un destin mai bun pentru români.
Documentele tipărite prezentate au fost emise de: împăratul Ferdinand I, generalul austriac Anton von Puchner (guvernator al Transilvaniei şi comandant suprem al trupelor austriece din Transilvania între 1840-1849), baronul Ludwig von Wohlgemuth (guvernator al Transilvaniei între 1849-1851), comisarii guvernamentali Vay Miklos şi Lajos Csany, generalul polonez Iosif Bem, revoluţionarul maghiar Lajos Kossuth precum şi de Comitetul Naţional Român.
Sunt prezentate şi documente manu propria (scrisori, chitanţe) cu semnăturile unor lideri români precum Avram Iancu, Simion Balint, Axente Sever, Ioachim Băcilă, Amos Tordăşianu, Vasile Fodor, Prodan Probu, Petre Ioanete.
Expoziţia prezintă, de asemenea, în facsimil, Marea Adunare Naţională de la Blaj, după acuarela semnată de Ion Petcu, stampa realizată la Paris de Barbu Iscovescu cu Apărătorii naţionalităţii române din Transilvania 1848-49 (Les défenseurs de la nationalité romaine en Transilvanie 1848-49), ziarul comemorativ Câmpul Libertăţii (1898) şi câteva arme de foc din perioada anilor 1848-1849.
Expoziţia documentară poate fi vizionată în perioada 20 mai – 27 iunie 2016, în Sala Unirii.
Curator: Ionela Simona Mircea
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Curier Județean
Care sunt tarifele de cazare în căminele studențești din Alba Iulia pentru anul universitar 2026–2027: Prețuri „înghețate” și chiar mai mici. Lista
Care sunt tarifele de cazare în căminele studențești din Alba Iulia pentru anul universitar 2026–2027: Prețuri „înghețate” și chiar mai mici. Lista Tarifele de cazare în căminele studențești din Alba Iulia pentru anul universitar 2026–2027 au fost aprobate în ședința Senatului Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia din 24 iunie 2026. Studenții Universității „1 […]
VIDEO | Autostrada Sebeș-Turda: Problemele continuă. A apărut un „crater” periculos după ce o porțiune din carosabil s-a surpat
Autostrada Sebeș-Turda: Problemele continuă. A apărut un „crater” periculos după ce o porțiune din carosabil s-a surpat Continuă problemele pe Autostrada A10, Sebeș–Turda. Un „crater” periculos a apărut după ce o porțiune din carosabil s-a surpat, în zona kilometrilor 65+900 – 66+400, pe Calea 1. Mărimea porțiunii afectate de această surpare este una considerabilă, existând […]
VIDEO | Străzile din satele Mirăslău și Decea, complet asfaltate printr-un proiect de 12 milioane de lei: „Cetățenii comunei să aibă toate condițiile îndeplinite și să nu mai migreze spre oraș”
Străzile din satele Mirăslău și Decea, complet asfaltate printr-un proiect de 12 milioane de lei: „Cetățenii comunei să aibă toate condițiile îndeplinite și să nu mai migreze spre oraș” O investiție de peste 12 milioane de lei a asigurat asfaltarea aproape tuturor străzilor din satele Mirăslău și Decea. Proiectul a fost finanțat prin programul Anghel […]








