Ştirea zilei

VIDEO| Secretul celor mai bune sarmale de Crăciun: Rețetă tradițională, veche de peste 100 de ani, pregătită de un bucătar albaiulian

Ioana Oprean

Publicat

în

Secretul celor mai bune sarmale de Crăciun: Rețetă tradițională, veche de peste 100 de ani, pregătită de un bucătar albaiulian

Nelipsite de pe masa de Crăciun sunt sărmăluţele în foi de varză, un deliciu pe care românii nu ratează ocazie sau sărbătoare să le pregătească. Nunţile nu sunt complete dacă, spre dimineaţă, nu sunt servite gustoasele preparate în foi de varză, iar sărbătorile fără sarmale nu sunt sărbători.

Considerate ca mâncare tradiţională românească, sarmalele provin, de fapt, din bucătăria turcească, la fel ca multe alte mâncăruri considerate tradiţionale româneşti. Indiferent de unde ar proveni, sarmalele sunt dintre bucatele cele mai apreciate de către românii din toate zonele ţării.

Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun. SMS de Crăciun

Bucătarul albaiulian Călin Horvath ne-a dezvăluit ce ingrediente folosește și cum pregătesc cele mai delicioase sarmale de Crăciun, după o rețetă veche de peste 100 de ani, pe care o știe de la bunica lui.

Pentru o oală de sarmale bucătarul spune că foloseşte următoarele ingrediente:

-carne amestec în care a fost tocat și un cartof

-varză murată

-un ciolan de porc afumat

-ceapă roșie tăiată mărunt

-slănină de porc afumată tăiată cubulețe

-o bucată de sângerete

-șoricul de la slănina tăiată cubulețe

-flori de soc uscate

-orez

-2 ouă

Condimente: sare, piper, boia dulce.

Plante aromatice: mărar, cimbru, flori de soc uscate.

Pentru început, se topesc bucățelele de slănină. Într-o tigaie se lasă puțin la rumenit, până lasă unsoarea caracteristică în care se călește ceapa. Se adaugă și puțină sare care va accelera procesul de gătire. Orezul se spală în jet de apă rece, se scurge bine, iar boabele defecte se vor scurge odată cu apa. Când ceapa este aproape călită se adaugă condimentele.

Citește și: OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

”Trebuie să știți că ingredientele se introduc spre sfârșitul preparării mâncării deorece își mețin mai bine în mâncare gustul. Dacă punem condimentele la început, gustul acestora dispare”, esplică Călin Horvath.

În compoziția gata călită se adaugă orezul, se amestecă și se lasă la răcit. Între timp se pregătește oala pentru sarmale. Albaiulianul spune că el preferă o oală de lut: ”Așa se fac sarmalele de Crăciun. Așa am văzut și am mâncat la bunicii noștri.” Pe fundul oalei se așează șoricul și bucata de sângerete. Deasupra se pune varză tocată mărunt, după care se pune și ciolanul de porc.

Conținut tigăii se amestecă cu carnea pentru sarmale, până se omogenizează complet. Cele două ouă crude se adaugă în compoziția de carne și se adaugă sare și piper. Carnea se lasă la ”hodinit”, timp în care ne vom ocupa de frunzele de varză murată. Frunzele se desprind de pe căpățâna de varză, se taie cotoarele. Acestea trebuie să fie de mărime potrivită și mai subțiri.

Partea cea mai delicată a preparării sarmalelor este împăturirea lor. Pe bucățile de foi de varză murată se pune câte puțină umplutură, cam o lingură, rulăm o dată, după care aducem marginile frunzei înspre centrul sarmalei și rulăm în continuare strâgând de ea.

Când am terminat cu împachetatul, sarmalele se așează în oală de jur împrejurul ciolanului. Se mai toacă niște varză, pe care o punem deasupra sarmalelor, împreună cu bucăți de slănină tăiate felii subțiri. Mai adăugăm câteva crenguțe de cimbru și mărar și pe deasupra vom pune capac oalei cu voi de varză pe care le așezăm în așa fel încât să acopere totul ca un capac.

Călin Horvath ne dezvăluie și secretul rețetei pe care o pregătește: ”Peste aceste foi de varză punem flori de soc uscate. Socul dă o aromă deosebită preparatului nostru și are și rol antiseptic”.

Nu ne mai rămâne decât să turnăm apă până la nivelul sarmalelor și să treacă de ele cu un deget, după care se pune capacul și le dăm la fiert. În oala de lut, sarmalele vor fierbe 3 ore, 3 ore jumătate, la foc mic, timp în care se verifică din când în când nivelul apei.

”Când eram noi copii mici, bunica făcea aceste sarmale în Ajunul Crăciunului și zâcea, mă copile trebuie să le facem acuma pentru ca atunci când vin colindătorii să miroase a sarmale în casă și așa și era. Le făcea la țară, pe soba de lemne”, povestește cu nostalgie bucătarul.

Serviți-le cu smântână și ardei iute, completate cu un vin roșu sau negru. Pofta bună, spor la bucătărit și Sărbători fericite!


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

2 februarie 1958: Ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din Munții Apuseni, lichidați de forțele de represiune

Unirea Ziarul

Publicat

în

2 februarie 1958: Ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din Munții Apuseni, lichidați de forțele de represiune În noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din masivul Vlădeasa – Munții Apuseni, sunt încercuiți de forțele de represiune în satul Traniș din comuna Valea Drăganului. Ca urmare a […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

UAT-urile din Apuseni au 15 zile la dispoziție să dea noi HCL-uri privind acordarea bonificației de 50% la impozitarea proprietăților: Ordonanța Guvernului, publicată în „Monitorul Oficial”. Ce se întâmplă cu cei care au plătit

Lucian Dărămuș

Publicat

în

UAT-urile din Apuseni au 15 zile la dispoziție să dea noi HCL-uri privind acordarea bonificației de 50% la impozitarea proprietăților: Ordonanța Guvernului, publicată în „Monitorul Oficial”. Ce se întâmplă cu cei care au plătit UAT-urile din Apuseni au 15 zile la dispoziție sa dea noi HCL-uri privind acordarea bonificației de 50% la impozitarea proprietăților. Ordonanța […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Un cadru didactic dintr-o comună de munte din Alba inițiază o dezbatere națională pe tema programului „Cornul și laptele”: „161 milioane de euro sunt gestionați prost de mai bine de 20 de ani”

Mif Lorena

Publicat

în

Un cadru didactic dintr-o comună de munte din Alba inițiază o dezbatere națională pe tema programului „Cornul și laptele”: „161 milioane de euro sunt gestionați prost de mai bine de 20 de ani” Un cadru didactic dintr-o comună de munte din județul Alba inițiază o dezbatere de interes național pe tema programului „Cornul și laptele”, […]

Citește mai mult