VIDEO | „Povestea cu lavandă” , un loc și o simțire. La noi acasă , la români , în Stremț județul Alba

VIDEO | „Povestea cu lavandă” , un loc și o simțire. La noi acasă , la români , în Stremț județul Alba

O familie din comuna Stremţ, judeţul Alba, a dezvoltat o plantaţie de lavandă, pe care acum o pune la dispoziţia oamenilor în scop de relaxare şi recreere.

Avem cu toții în minte lanurile întinse de lavandă din Provence, în sudul Franței, e o imagine tare romantică, cu siguranță teribil de parfumată, o experiență demnă de lista de dorințe pentru orice călător, dar uite că nu mai este necesar să străbatem un drum atât de lung fiindcă lanuri mov întinse cât vezi cu ochii sunt și la noi acasă, în România, iar astăzi vizităm „Povestea cu lavandă”, un loc parfumat și o simțire în același timp.

Povestea acestui loc mirific a început în urmă cu 6 ani când un tânăr antreprenor  și-a materializezat dorința de a folosi toate informaţiile acumulate în facultate, prin scrierea unei poveşti cu iz de lavandă. Era atunci o afacere la început de drum, ce a necesitat multă implicare şi devotament, pentru a ajunge unde este în prezent. ”Am vrut să promovăm culturile de lavandă din România, precum şi cultura noastră de la Stremţ. Am pus foarte mult suflet în ceea ce am realizat aici. Toţi cei care vin pot să viziteze cultura, să miroasă, să se fotografieze şi chiar să culeagă câteva fire.”

Nu-i de mirare că tânărul a fost atras de lavandă : planta este cunoscută pentru proprietăţile sale încă de pe vremea romanilor, dar era folosită şi de greci sau evrei. În Evul Mediu, francezii o puneau printre rufele curate sau pentru a le da un miros proaspăt. Probabil de aici şi numele de ”lavandă” (în latină, lavando, este acţiunea de a spăla).

Legendele spun că cei certaţi cu apa şi săpunul o foloseaua pentru a ascunde anumite mirosuri corporale, nobilii puneau lavandă prin buzunare, iar doamnele îşi prindeau săculeţi printre straturile jupoanelor. Se spune că regina Elisabeta I avea o slăbiciune pentru dulceaţa de lavandă, care nu lipsea de pe masa sa.

Prima dată, lavanda apare în cărţile de botanică destul de târziu, în secolul al XVIII-lea, descrisă de un naturalist suedez. Dar vremurile au trecut, iar în anii 1950, odată cu dezvoltarea industriei de parfumuri, în sudul Franţei, zona Provence, se cultivă câmpuri întregi cu lavandă, la nivel industrial. În prezent, cei mai mari producători de lavandă sunt Franţa şi Bulgaria, cele două ţări realizând aproximativ două treimi din cantitatea de lavandă de la nivel mondial. Peste 80% din uleiul esenţial de lavandă din Bulgaria este vândut în Franţa.

Lavanda are proprietăţi sedative şi diuretice, aşadar ceaiul de lavandă poate fi folosit în special seara. Un masaj cu ulei de lavandă ajută la relaxarea minţii şi a muşchilor, dar are şi proprietăţi cicatrizante şi antiseptice. Pentru că mirosul nu este deloc pe placul insectelor, se foloseşte ca insecticid, protejând pielea atunci când ieşim la iarbă verde. Lavanda este recomandată pentru cei anxioşi, pentru insomnii, dar este eficientă şi în caz de răceli (ca infuzie) deoarece ajută la eliberarea căilor respiratorii

Fie că doriți să ieşiţi la o altfel de plimbare, în lanul de lavandă, să faceţi fotografii în mijlocul florilor, să încercaţi parfumul lor în produsele familiei sau chiar să vă îmbogăţiţi cunoştinţele despre această plantă deosebită, sunteți așteptați în vizită. Intrarea se plăteşte cu un zâmbet, iar de ziua iei atmosfera a fost una de poveste :

„Am venit la „Povestea cu lavandă” ca să mă bucur de aceste miresme și de aceste strai ales pe care l-am îmbrac aici cu mare drag, este un costum popular din zona Buciumani, care a trezit în mine un fior extraordinar în momentul în care l-am îmbrăcat și este timpul, din vreme în vreme, să îmbrăcăm aceste straie autentice care ne scot din anonimat și ne trezesc la viață. 

În tumultul cotidian, în această epocă a consumerismului, măcar din când în când, să ne reamintim unde ne sunt rădăcinile și cine suntem cu adevărat, care este rostul nostru și care este menirea noastră pe acest pământ.” , ne transmite doamna ce a avut partea de o zi a iei aparte, cu adevărat minunată, emanând fericire la propriu.

Iar cum o veste bună se cade să nu vină singură, primarul comunei Stremț, Traian Ștefan Popa, prezent și el la „Povestea cu Lavandă” ne dezvăluie perspectivele infrastructurii rutiere, a drumul județean 750C, ce este folosit de turiști pentru a ajunge la Mănăstirea Râmeț :

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI