VIDEO: 167 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române. Dovadă palpabilă de profesionalism, furnizori, garanţi şi apărători de linişte

Astăzi se împlinesc 167 de ani de la momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române la 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”. Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.

Jandarmeria Română (Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – IGJR) este structura militară cu atribuţii în menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice, transportul şi paza valorilor, bunurilor şi materialelor periculoase, cât şi paza şi apărarea obiectivelor de importanţă deosebită. Jandarmeria Română este subordonată Ministerul Afacerilor Interne.

La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare al ţării în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române, care prin strălucite fapte de arme, în Războiul pentru independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.

Prin organizare, pregătire şi mod de funcţionare, Jandarmeria română în timpul Războiului de independenţă a asigurat poliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajată în acţiuni de luptă împreună cu unităţile militare şi chiar independent.

Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei misiune principală să o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere politică şi militară pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară.

În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau să înscrie pagini nepieritoare de eroism, alături de armata română, în marile bătălii desfăşurate.

Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-a doua mobilizări a armatei române, Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în ţară. Armata română reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar Jandarmeria începe să instaureze ordinea şi liniştea, creând companii de poliţie în judeţele eliberate.

Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul război mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.

După intrarea României în al doilea război mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie etc. Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria constituită în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afară de cazurile când datorită situaţiilor locale trupa şi ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alături de infanterişti, au mai fost împrejurări când unii dintre ei au cerut să fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.

Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News