Cum decurge lupta împotriva invaziei de cerșetori de pe străzile din Alba Iulia? Viceprimarul Emil Popescu: „Problema implică sprijinul obligatoriu al Poliției Naționale și a Jandarmeriei”

Într-o conferință de presă organizată de USR Alba în cursul zilei de vineri, 29 septembrie 2023, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Emil Popescu, a adresat preocupările și eforturile administrației locale în ceea ce privește fenomenul cerșetoriei din orașul lor.

Declarațiile viceprimarului au venit ca răspuns la numeroasele solicitări și adrese primite din partea locuitorilor preocupati de această problemă socială.

Potrivit viceprimarului, cerșetoria a devenit o problemă semnificativă în Alba Iulia, iar Popescu a subliniat că Poliția Locală depune eforturi constante pentru a identifica și gestiona aceste cazuri, dar a adăugat că problema este mult mai complexă și necesită implicarea altor autorități.

Acesta a explicat că cerșetorii se adună în diferite zone ale orașului, provenind adesea din alte locuri. Aceasta face ca gestionarea problemei să fie dificilă, deoarece cerșetorii pot schimba adresele și locațiile frecvent. În plus, acești indivizi sunt deseori lipsiți de documente de identitate sau adrese fixe, ceea ce face ca procesul de sancționare să fie mai complicat.

Viceprimarul a subliniat că autoritățile locale sunt conștiente de importanța combaterii cerșetoriei pentru siguranța și bunăstarea comunității, dar a adăugat că aceasta este o problemă care necesită un efort comun. În acest sens, el a menționat că Poliția Locală face tot ce îi stă în putință pentru a-i identifica pe cerșetori și, în cazul în care nu au documente, îi duce la sediul lor pentru a-i sancționa din punct de vedere contravențional.

Cu toate acestea, Emil Popescu a subliniat că lupta împotriva cerșetoriei necesită o colaborare strânsă cu Poliția Națională și Jandarmeria, care sunt autoritățile competente pentru a interveni în cazurile de infracționalitate ale cerșetorilor. El a declarat că aceste instituții au resursele și autoritatea necesare pentru a aborda problema într-un mod mai eficient.

Caravana de vâslit pe Mureș 2023, prima ediție: Sportivii au ajuns debarcaderul din Partoș

Iubitorii de vâslit, fie că sunt sportivi amatori sau profesioniști, au fost invitați cu entuziasm să se alăture primului eveniment al Caravanei de vâslit pe Mureș, care a avut loc duminică, 1 octombrie, la debarcaderul din Sântimbru.

Această competiție sportivă unică vizează navigarea pe râul Mureș, cu destinația finală la debarcaderul din Partoș (Alba Iulia).

Obiectivul principal al acestui eveniment este de a promova disciplina de kaiac-canoe și de a încuraja un stil de viață sănătos, bazat pe activitatea fizică regulată.

Participanții la competiție au fost încurajați să aleagă una dintre următoarele tipuri de ambarcațiuni:

1. Canoe indiană
2. Caiac de tură
3. Orice altă ambarcațiune omologată pentru navigarea pe râuri curgătoare

Este important ca toți participanții să fie echipați corespunzător, purtând vestă de salvare și cască pentru a asigura siguranța pe parcursul cursei.

Startul a fost dat la Sântimbru, de la debarcaderul din localitate, iar destinația finală a fost Alba Iulia, la debarcaderul din cartierul Partoș.

Evenimentul sportiv este organizat de CSM Unirea Alba Iulia – Secția Kaiac-Canoe, în colaborare cu Primăria municipiului Alba-Iulia, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Apele Unite ale României.

România își pierde absolvenții de facultate! Numărul celor cu studii superioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000, față de Recensământul anterior

Față de Recensământul anterior, numărul celor cu studii sperioare care au preferat străinătatea a crescut cu circa 70.000.

Distribuția pe sexe este aproximativ egală, bărbații fiind ușor mai numeroși. Cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.

Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.
Numărul emigranților români din ultimii 8 ani

Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.

Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.

Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.

Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.

Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeam să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.

În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.