VESTE BUNĂ pentru românii cu CREDITE ÎN EURO. Băncile vor fi obligate să schimbe creditele ipotecare din valută în lei, la cererea clienţilor

credite valutaO directivă aflată acum pe masa Parlamentului European ar putea modifica din temelii sistemul de creditare de la noi din ţară. În viitorul apropiat, băncile vor fi obligate să schimbe creditele din valută în lei, la cursul din ziua în care depun o solicitare în acest sens, fără a fi nevoiţi să refinanţeze împrumuturile. Cererea  poate fi refuzată de bancă în situaţia în care garanţiile aduse de client se dovedesc insuficiente, scenariu plauzibil având în vedere prăbuşirea pieţei imobiliare.

Directiva europeană în acest sens va intra în vigoare cel mai probabil în luna martie şi va trebui transpusă în legislaţia naţională în termen de doi ani. Condiţiile punctuale în care se va putea face conversia urmează să fie aprobate, în forma lor finală, în primăvară.

ELIT

„Consumatorul are dreptul de a converti creditul într-o valută alternativă în anumite condiţii”, se arată în textul actual al directivei, votat de Parlament la jumătatea lunii decembrie 2013.

Pe lângă eliminarea riscului valutar, noua legislaţie va rezolva o serie de probleme tehnice pentru românii cu credite în valută, susţine Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

„După ce va fi adoptată varianta definitivă va exista o perioadă de transpunere în legislaţia naţională. Am primit un draft, sperăm să rămâne în linii mari aşa. Directiva vine în sprijinul consumatorilor şi rezolvă câteva aspecte tehnice. Vine cu o procedură clară”, a declarat Nica pentru gândul, adăugând că nu se poate pronunţa în legătură cu normele de aplicare până la publicarea textului final.

Clienţii cu credite în valută

Preşedinte ANPC a precizat că în prezent, la o bancă medie, există în jur de 2.000-3.000 de clienţi cu credite în franci elveţieni sau în dolari, majoritatea acestor credite fiind luate în perioada 2007-2008.

„Sunt foarte mulţi consumatori care vin la noi cu o problemă reală. Anumite lucruri din contractele de credit sunt clauze abuzive, dar există în rândul rău platnicilor şi dorinţa de a profita. Noi nu vrem asta. S-a creat în perioada 2010-2011 o bâlbâială. Legea 288 (pentru aprobarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori n.r.) a anihilat o parte dintre efectele OUG 50”, a arătat el.

Nica a precizat că majoritatea cazurilor cu probleme provind din anii dinaintea crizei, când se acordau aşa-numitele credite „cu buletinul”.

„Băncile sunt mult mai prudente, iar dorinţa de creditare în rândul cetăţenilor este mult mai mică. Păgubiţii bancari sunt cei de acum câţiva ani de zile”, a spus preşedintele ANPC.

Protecţia Consumatorilor se va consulta şi cu Ministerul Economiei care ar putea recomanda ca directiva să fie extinsă şi la agenţii economici.

„Transpunerea trebuie să fie minimală, dar se pot face reglementări suplimentare”, a arătat Nica.

Directiva urmează să fie aprobată la întâlnirea miniştrilor de Finanţe, Ecofin, care va avea loc pe 28 ianuarie. Ulterior, forma finală a textului se va afla pe masa parlamentarilor europeni, cel mai probabil în sesiunea plenară de la începutul lunii februarie, unde va fi semnată forma finală a documentului. Directiva urmează să fie publicată apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi va intra efectiv în vigoare la 20 de zile după. Fiecare stat membru va avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune textul în legislaţia naţională.

Cum pot scăpa datornicii de un credit în valută

La ora actuală, datornicii care vor să scape de un credit în valută trebuie să facă o refinanţare. Aceasta este tratată de bancă similar acordării unui credit nou. Principalul dezavantaj îl reprezintă faptul că debitorii trebuie să aducă garanţii suplimentare deoarece valoarea imobilelor ipotecate pentru creditul în valută a scăzut drastic în ultimii ani.

„Acum se poate face doar prin refinanţare. Procesul nu e foarte complicat. Problema e la francii elveţieni, la clienţii care au luat credite în perioada 2007-2008 şi care nu mai au garanţiile acoperitoare. Valoarea acestora e la jumătate faţă de soldul creditelor. Sunt foarte mici”, a explicat pentru gândul Anca Bidian, preşedintele companiei de brokeraj Kiwi Finance.

Bidian susţine că în multe situaţii, conversia creditelor în moneda naţională nu este recomandată.

„Dobânzile la lei sunt mai mici, dar, vorbind de franci elveţieni, nu se justifică refinanţarea. Şocul a fost pe cursul valutar, dar dobânzile sunt foarte mici. Sunt clienţi care psihologic vor să scape de creditele în franci elveţieni, dar matematic nu se rezolvă problema. Noi chiar nu am recomandat astfel de finanţări”, a arătat ea, adăugând că o refinanţare este avantajoasă pentru clienţii care au mai multe credite şi vor să le consolideze într-unul singur.

„Rata este la jumătate în unele cazuri”, a precizat Bidian.

Stolojan: Dobânda va fi la nivelul celor a monedei în care se face conversia

Europarlamentarul PDL/PPE Theodor Stolojan susţine că directiva este foarte importantă deoarece transformă un privilegiu acordat sau nu de o bancă într-un drept al consumatorului.

„Pe baza acestei directive se va putea face conversia creditelor din valută în lei sau în altă valute. Este dreptul cetăţeanului de a converti din franci elveţieni în lei. Nu mai este un privilegiu, ci un drept”, a explicat Stolojan pentru gândul.

Europarlamentarul a arătat totodată că dobânda noului credit va fi negociată şi se va situa la nivelul celor a monedei în care se face conversia.

În opinia sa, o astfel de legislaţie este necesară având în vedere că băncile străine „au împins populaţia spre credite în franci elveţieni”, ceea ce a dus la creşterea ratelor de neperformanţă, odată cu prăbuşirea leului în faţa monedei elveţiene.

„Eu am vrut chiar mai mult de atât, dar din păcate nu s-a putut. Aş fi vrut să fie foarte limpede stipulată interdicţia de a garanta cu locuinţa un credit de consum”, a mai precizat Stolojan, adăugând că această practică a făcut ca mulţi români să fie executaţi silit pentru datorii de câteva mii de euro.

Deprecierea leului

Clienţii cu credite ipotecare în valută se vor putea proteja astfel de riscul valutar asociat cu deprecierea leului faţă de monedele străine. Leul a pierdut 75,8% în faţa francului elveţian în perioada 2007-2013, de la 2,07 lei/franc elveţian, curs afişat de BNR pe 3 ianuarie 2007, la 3,65 lei/franc, la finele anului trecut. În raport cu euro, moneda naţională a scăzut cu 33,6 procente, de la 3,35 lei/euro la începutul lui 2007, la 4,48 lei/euro, referinţa oficială din ultima zi a anului trecut. Leul a pierdut mai puţin în faţa dolarului, în perioada analizată, respectiv 28,2%, de la 2,53 lei/dolar în 2007, la 3,25 lei/dolar în 2013.
Valuta, principala sursă de finanţare a creditelor ipotecare

La începutul anului 2007, creditele ipotecare în valută reprezentau 85,5% din totalul creditelor ipotecare acordate populaţiei. Astfel, din cele circa 7,9 miliarde de lei împrumutate de bănci clienţilor care doreau să-şi cumpere o locuinţă, echivalentul a şase miliarde au fost împrumutaţi în euro, iar 0,7 miliarde de lei în alte valute, cu precădere franci elveţieni şi dolari.

Şapte ani mai târziu, respectiv în ianuarie 2013, valoarea creditelor imobiliare în valută se ridica la echivalentul a 34,9 miliarde de euro, respectiv 94,9% din stocul total. La finele anului, respectiv în noiembrie, procentul a scăzut către 92,2% din total, pe fondul reluării creditării în lei, care a urcat cu 68 de procente, de la 1,8 miliarde la începutul anului, la 3,1 miliarde în noiembrie, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR).

Cu toate acestea, criza a lovit puternic în buzunarele românilor. Presiunea cursului de schimb şi deteriorarea situaţiei financiare a datornicilor a făcut ca rata creditelor neperformante să ajungă în septembrie 2013 la 21,56%, un nivel de peste trei ori mai ridicat decât la finele anului 2009, când rata creditelor a căror scadenţe au fost depăşite cu cel puţin 90 de zile era de 6,46%.

Dobânzile mai avantajoase ale creditelor în valută au fost principalul motiv pentru care românii au ales să se îndatoreze în euro, franci sau dolari.

Banca Naţională a încercat să stimuleze creditarea în lei, prin reducerea dobânzii-cheie de politică monetară, dobândă care „dă tonul” dobânzilor din piaţă. După ce în 2013, aceasta a fost redusă cu 1,25 de puncte procentuale de la 5,25% la 4%, în prima şedinţă din acest an, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a decis reducerea dobânzii la 3,75% pe an, un nou minim istoric, după ce în 2008, rata atinsese nivelul de 10,25% pe an.

Pe fondul relaxării politicii monetare, dobânzile la creditele în lei au început să scadă, însă nu în ritmul dorit de BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu s-a arătat nemulţumit de reducerile operate de bănci.

„Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă naţională este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, nici condiţiile de piaţă. Politica monetară, acolo de unde băncile îşi alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-şase ori mai mici decât dobânzile la credite. Nu văd nicio justificare din punct de vedere economic”, a arătat Isărescu în octombrie.

Dobânda medie a unui credit ipotecar nou acordat a ajuns la circa 6,24% în noiembrie 2013, faţă de 11,32% în ianuarie 2007. La un credit din stoc, dobânda medie este de circa 6,35%, faţă de 10,11% în urmă cu şapte ani.

Pentru creditele ipotecare în euro, nivelul dobânzilor era, în noiembrie, de 5,63% pentru un credit nou, respectiv 4,66% pentru un credit din stoc, în scădere faţă de 8,69% respectiv 8,3% în ianuarie 2007.

Cu toate acestea, marja dintre cele două dobânzi este în prezent mai ridicată decât în 2007. Astfel, dacă pentru un credit nou, diferenţa dintre dobânda în lei şi cea în euro era de 0,61 puncte procentuale la începutul anului 2007, în prezent aceasta este de 2,63 de puncte procentuale, de peste patru ori mai ridicată.

Sursa: Gândul.info

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

FOTO| Veteranul de război Gheorghe Tamaș din Daia Română, sărbătorit la 98 de ani de reprezentanți ai Armatei Române și oficialități

Veteranul de război Gheorghe Tamaș din Daia Română a fost omagiat la împlinirea venerabilei vârste de 98 de ani de… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

13 ianuarie: Exponatul lunii la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Depozitul de bronzuri de la Gâmbaș

Miercuri, 13 ianuarie 2021, ora 1100, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisat exponatul lunii ianuarie: Depozitul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Nevoie URGENTĂ de donatori la Centrul de Transfuzie Alba: Ce grupe de sânge au stoc insuficient

Centrul de Transfuzie Sanguină Alba face un apel către cetățenii județului, pentru a dona de urgență sânge, în special cei… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

FOTO| Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba a fost RENOVATĂ pentru iubitorii de carte, cu dizabilități

Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba este instituția publică de cultură care are rolul de a gestiona documente și baze de… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

67 de persoane sancționate de către polițiștii din Alba pentru nerespectarea măsurilor și normelor de protecție împotriva COVID-19. Activățile de verificare ale IPJ Alba continuă

Continuă activitățile Inspectoratului de Poliție Județean Alba în vederea verificării modului în care se respectă prevederile Legii nr 55 din… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

2 Comentarii

ioan toma 20 ianuarie 2014 at 20:13

…intreb si eu, …de ce nu s-a lasat aceasta posibilitate , mai devreme, sau chiar de la inceput ?.., inteleg ca o sa o dregem cindva,…a dupa ce a fost fraierita marea parte a romanilor beneficiari de credite…dobinzile la creditele in valuta nu au fost niciodata mai avantajoase, a …doar aparent, altfel nu se putea ajunge la aceasta situatie delicata…nadajduim !…la vara , iar va fi cald…

Horea 20 ianuarie 2014 at 21:03

„Directiva europeană în acest sens va intra în vigoare cel mai probabil în luna martie şi va trebui transpusă în legislaţia naţională în termen de doi ani. ”

Deci, transpunerea in legislatia nationala se poate face in doi ani.

Asa ca mai e de asteptat. Romanul politician si cel functionar nu se conformeaza prea repede.

Comentariile sunt oprite