Vârsta de pensionare a polițiștilor și militarilor NU se schimbă: Modificare în ceea ce privește stabilirea pensiilor

Vârsta de pensionare a polițiștilor și militarilor NU se schimbă: Modificare în ceea ce privește stabilirea pensiilor

În cursul zilei de luni, 20 decembrie, proiectul privind reformarea pensiilor de serviciu din România, în acesta fiind incluse și pensiile militare, a fost făcut public de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Proiectul nu modifică vârsta de pensionare a polițiștilor, militarilor și lucrătorii din Servicii, după cum se poate observa în proiectul făcut public de Ministerul Muncii.

Practic, vârsta standard de pensionare pentru polițiști și militari va rămâne la 60 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, după cum se arată în Legea pensiilor militare nr. 223/2015.

Totuși, aceștia vor avea parte de o schimbare în ceea ce privește stabilirea pensiilor lor.

Ministerul Muncii a decis ca baza de calcul pentru stabilirea pensiei să fie media salariilor brute obținute în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. În prezent, la baza de calcul se iau în calcul 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activate.
Cum se va modifica Legea pensiilor militare:

„Art. IX. – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;

b) compensaţiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;

e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;

h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

2. Alin. (4) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

3. Alin. (6) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

4. Alin. (7) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

5. Alin. (8) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

6. Alin. (9) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele metodologice existente, la propunerea instituțiilor implicate”.
Ce spune Legea nr. 223/2015 în privința pensionării polițiștilor și militarilor

Conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

„(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”, se precizează la Art. 16 din Legea 223/2015.
Pe de altă parte, polițiștii și militarii pot beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă lucrează în condiții speciale, conform Articolului 21 din aceeași lege. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Ce spune Articolul 21 din Legea nr. 223/2015

(1) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) pentru activitate realizată în condiții de muncă deosebite:

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiții stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

(3) De reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la alin. (1) beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data depunerii cererii de pensionare, îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) și care se regăsesc în una dintre următoarele situații:a) au fost trecuți în rezervă în conformitate cu art. 45 alin. (1) lit. a),b), e), g) și h) din Legea nr. 384/2006, cu modificările și completările ulterioare;b) au fost trecuți în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile acestora, ca urmare a reorganizării unității militare sau a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive ori nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

Sursa: bugetul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI