Militarii se vor pensiona la 65 de ani: Ce mai prevede reforma anunțată de premier

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, luni, într-o postare pe Facebook, că, prin noua lege a pensiilor, vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe și că se va aplica un impozit de 30% pentru o cotă din pensiile speciale.

Sunt două paliere extrem de importante în ceea ce privește această reformă.

Pe de o parte, avem creșterea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani pentru diplomați, personal auxiliar din instanțele judecătorești, dar și pentru personalul militar. Va crește eșalonat vârsta standard de pensionare până în 2035, de la 60 de ani, cât este acum, la 65 de ani.

Citește și: IMPOZITARE PENSII 2023: Pensiile mai mici de 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozit

Pe de altă parte, mai este și o reformă pe care o propun liderii coaliției pentru recalculare a pensiilor speciale sau de serviciu, cum sunt ele cunoscute.

”Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public.

Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.

Citește și: Noutăți pensii 2023 | Ce șanse sunt să mai crească pensiile în acest an?

Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice.

Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.

Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.

Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.

Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice.

Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri.

Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii”, a transmis premierul Nicolae Ciucă într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

Sursa: antena3.ro

GREVA profesorilor din România. Noua ofertă a Guvernului pentru sindicate: Venit net de 4.000 de lei, în două tranșe pentru cadrele didactice

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții liderilor sindicatelor din Educație.

Citește și: Greva profesorilor: Ordonanță pentru salariile din învățământ, „ca urmare a discuţiilor purtate cu sindicatele”

În cadrul dialogului, la care a participat și ministrul Educației, Ligia Deca, au fost prezentate măsurile propuse privind majorarea veniturilor personalului din Învățământ.

„În privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din învățământ la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., în cadrul întâlnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord în acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Citește și: GREVA profesorilor: Ce le propune Guvernul pentru a se întoarce la cursuri

În privința solicitărilor privind majorarea veniturilor din Educație, până la intrarea în vigoare a noii grile, în condițiile în care deja prin măsurile luate la nivelul acestui Guvern toate veniturile personalului din Educație au ajuns la maximul din grilă, au fost consolidate asigurările privind resursele necesare pentru alocarea de sume tranzitorii, astfel încât fiecărui angajat dintre cei aproape 270.000 din categoria personalului didactic și didactic auxiliar să îi fie alocat un venit net de 4.000 de lei, în două tranșe, începând cu luna iunie, iar celor 65.000 din categoria personalului nedidactic, un venit net de 1.500 lei, în două tranșe, începând cu luna iunie.

Aceste măsuri asumate la nivelul Guvernului vin în completarea alocărilor bugetare deja implementate de către actualul Executiv privind majorarea la maximul grilelor prevăzute de Legea 153/2017 întregului personal din Educație, alături de investițiile în infrastructura sistemului de învățământ”, transmite Guvernul României.

Avem cu ce ne mândri: România, pe locul 2 în UE la episoadele de băut intens

Băutul intens e definit în UE drept ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză.

România e printre fruntașe în UE, potrivit unei statistici OMS preluate de Euronews Italia.

Astfel, aproape unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună.

Cea mai mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%).

Interesant este că țări în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum sunt Spania și Italia, se află la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.

Statistica OMS arată că dintre cele zece țări din lume în care se bea cel mai mult, nouă sunt din UE. Dar există diferențe mari de la țară la țară.

Dacă ți se pare că europenii beau mult, bănuiala ta e corectă: în Europa se bea mai mult alcool decât oriunde altundeva. În Europa persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie.

Datele provin din raportul pe 2021 privind Europa întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova.

Țările europene cu cel mai mare consum de alcool per capita erau în 2019 Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxembourg (12,4) și România (12,3).