Rămâi conectat

Actualitate

Val de plângeri penale împotriva personalul medical pentru ucidere din culpa, în pandemie. Aproape 100 de angajați au fost citați pentru un singur caz

Publicat

în

Val de plângeri penale împotriva personalul medical pentru ucidere din culpa, în pandemie. Aproape 100 de angajați au fost citați pentru un singur caz

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, a declarat faptul că o parte din medicii unității sanitare se confruntă cu un val de plângeri penale din partea rudelor pacienților care au decedat în urma infectării cu COVID-19. Aceasta a mai precizat că plângerile apar după fiecare val pandemic.

Dr. Mahler spune că nu are foarte multe informaţii legate de motivele plângerilor existente şi că, din punctul său de vedere specialiştii din institut au făcut tot ce este posibil pentru salvarea de vieţi omeneşti. Medicul susţine că într-un caz au fost citaţi toţi cei care au acordat îngrijiri pacientului respectiv. Întrebată ce anume ar fi ajutat în toată această perioadă pandemică, Beatrice Mahler a spus că o lege a malpraxisului cu ajutorul căreia să se stabilească din ce etapă apare culpa sau din ce moment medicul poate să ajungă într-un proces penal.

Elit - Gustul Desăvârșit

Dr. Mahler: Nu vreau să afirm faptul că aceste plângeri nu sunt îndreptăţite, probabil că cei care au făcut aceste plângeri au motivele lor

„Este o situaţie ca urmare, probabil, a unei noi afecţiuni cu care ne-am confruntat, covid 19, pentru că aceste plângeri sunt ca urmare a cazurilor de covid 19 pe care le-am avut în Institut, sunt neplăcute, nu spun că, nu vreau să afirm faptul că nu sunt îndreptăţite, probabil că cei care au făcut aceste plângeri au motivele lor să o facă şi până la urmă cercetarea trebuie să fie făcută, şi evaluarea acestor situaţii trebuie clarificată de autorităţile în drept, în acest moment cel puţin colegii mei se simt complet lipsiţi de apărare, pentru că toate plângerile legate de un act medical se duc direct către zona penală, fără să existe o lege a malpraxisului, fără să existe un circuit care ar presupune discutarea din punct de vedere medical şi al aspectelor care au dus ca medicul să ia o anumită decizie sau să abordeze un anumit algoritm terapeutic, până la urmă orice suspiciune trebuie rezolvată prin cercetare, însă în acest moment cercetarea penală este zona preferată de orice suspiciune de praxis medical şi asta te face pe tine, medic, să te simţi vulnerabil pentru că nu eşti deloc ajutat de o legislaţie la care să te raportezi”, a explicat medicul.

Mahler: Lucrurile nu s-au dus în zona în care să avem foarte multe informaţii despre ce se cercetează în aceste cazuri

„Lucrurile sunt în desfăşurare, nu pot să spun că avem foarte multe informaţii, ştim că sunt astfel de cercetări deschise, lucrurile nu s-au dus încă în zona în care să avem foarte multe informaţii despre ce se cercetează în aceste cazuri, prin urmare cred că viitorul şi următorii ani, pentru că este vorba de ani, atunci când vorbim de cercetări penale, vor aduce date suplimentare. În acest moment ştim că sunt astfel de suspiciuni, ştim că sunt legate de cazurile COVID şi pot să vă spun că, peste tot burnout-ul la care au fost supuşi colegii mei, acest tip de cercetare nu pot să spun că aduce cele mai optimiste gânduri şi din păcate momentul este extrem de dificil”, a precizat managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

O situaţie concretă care vorbeşte despre amploarea cercetărilor: 100 de angajaţi, citaţi pentru un singur caz. Dr. Mahler: Într-o situaţie pentru un pacient s-a cerut lista cu tot personalul medical care a îngrijit pacientul respectiv

„Am dat un exemplu despre o situaţie în care pentru un pacient s-a cerut lista cu tot personalul care a îngrijit pacientul respectiv, şi a fost trimisă poliţiei, este o situaţie, modalitatea în care se face cercetarea nu pot eu să o comentez, am dat un exemplu care vizează amploarea, iar eu în calitate de reprezentant legal şi manager al Institutului normal că întotdeauna voi fi alături de colegii mei şi voi şti şi voi fi informată despre ce se întâmplă cu acţiunile care privesc activitatea medicală din Institutul Marius Nasta”, a spus medicul.

Dr. Beatrice Mahler: O lege a malpraxisului cu siguranţă ar fi ajutat

„O lege a malpraxisului cu siguranţă ar fi ajutat. O lege a malpraxisului care să stabilească exact din ce moment apare culpa sau din ce moment medicul poate să ajungă într-un proces penal întrucât costurile financiare pentru asistenţa pe care o soliciţi unui avocat de specialitate sunt importante, dacă vorbim de sfera penală, durata unor astfel de cercetări este lungă, şi toate aduc un impact emoţional care nu poate să facă bine unui medic care trebuie să aibă liniştea necesară pentru a avea grijă de pacienţi.

Institutul Marius Nasta şi instituţiile publice nu au voie să aibă angajaţi avocaţi, decât dacă nu au jurişti pe schema de personal, noi avem jurişti, schema de personal este completă, dar juristul cu siguranţă nu are nici experienţa şi nici competenţa pe care o are un avocat penalist, de regulă colegii mei, atunci când au astfel de situaţii, îşi plătesc un avocat să-i însoţească”, a precizat managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Dr. Mahler. Această situaţie post pandemică nu face bine corpului medical/Fiecare val pandemic aduce un alt set de plângeri

„Nu am numărul de plângeri în total. Nu ştiu dacă va fi un fenomen, dar este o situaţie nouă, care vine post pandemic, ce din păcate nu face bine corpului medical. Nu aş spune că în ultima perioadă, de anul trecut au început să fie, după fiecare val pandemic a fost un astfel de număr de plângeri care s-au demarat, fiecare val pandemic aduce alt set de plângeri care se adaugă la cele deja existente. Este o situaţie neplăcută”, a afirmat medicul.

Întrebată dacă s-a făcut tot ce trebuie pentru pacienţi, managerul Institutului răspunde că da, cu toate resursele şi informaţiile existente pentru şi despre covid 19.

„Din punctul meu de vedere, da, cu resursele pe care le-am avut pentru fiecare etapă, cu informaţiile pe care le-am cunoscut despre covid 19 în acel moment, dar, sigur, orice suspiciune trebuie elucidată şi nu contest acţiunea pe care au făcut-o, eu doar spun că, dacă ar exista o reglementare mult mai clară, poate că astfel de cazuri nu ar trebui să fie cercetate în primul rând penal, ar fi mult mai corect din punct de vedere medical să fie evaluate de o echipă de specialişti, de medici care, neutri fiind, să poată să -şi spună punctul de vedere şi abia apoi să vedem dacă acuzaţiile care se ridică rămân într-adevăr în sfera penală”, a explicat Dr. Beatrice Mahler.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

Publicat

în

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

În şedinţa de miercuri, 25 mai 2022, Guvernul a adoptat hotărârea privind Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030.

Strategia prevede schimbări importante ce se vor regăsi în Codul Rutier, printre care se numără şi un sistem integrat de supraveghere video prin intermediul căruia şoferii din România vor fi amendaţi automat.

Concret, sistemul va fi format din 300 de radare mobile şi 500 de camere video instalate pe drumurile din întreaga ţară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Tot în documentul adoptat de Guvern se regăseşte şi instalarea a 1.000 de limitatoare de viteză, construirea a o sută de pasarele şi pasaje subterane pietonale.

De asemenea, se anunţă şi sancţiuni mai aspre pentru cei care încalcă legea.

„Am aprobat, în ședința de Guvern, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030), jalon din PNRR îndeplinit cu o lună mai devreme față de termenul asumat.

Prin această Strategie, dorim să reducem cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere.

Finanțarea măsurilor va fi asigurată prin PNRR și POT și se va ridica la o valoare totală de 617,6 milioane de euro. Suma prin PNRR este de 219 milioane euro.

Proiectele majore incluse in Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră sunt:

– Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora: 447,5 milioane de euro;

– Măsuri de siguranță pasivă (parapete rutier din beton, montarea parapetelor marginale cu cabluri pe DN 7C- Transfăgărășan, DN 67 C – Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane): 61,8 milioane de euro;

– Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere: 50,45 milioane de euro;

– Digitalizarea elementelor de siguranța circulației (Sistem de Management al Semnalizării Rutiere, Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutieră, soft, dispozitive IT, achiziționarea a 1000 limitatoare de viteză, 300 radare mobile și 500 camere video conectate într-un sistem integrat): 47,6 milioane de euro;

– Iluminat pe timp de noapte și dispoztive luminoase și reflectorizante: 10,2 milioane de euro.

Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 abordează siguranța rutieră într-un mod integrat şi multidisciplinar:

– introducerea unui sistem de management al vitezei, concomitent cu reglementarea unor sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– intensificarea programelor de educaţie şi formare continuă, formală şi informală;

– alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice prevăzute pentru siguranța vehiculelor care funcționează cu hidrogen, precum și pentru vehiculele conectate și autonome, inclusiv pregătirea infrastructurii rutiere pentru circulația acestor vehicule;

– eficientizarea sistemului naţional de intervenţii în caz de urgenţă prin îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere

– măsuri pentru utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv prin reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau pe anumite drumuri, în funcţie de datele privind accidentele, analiza riscurilor şi de cele mai bune practici de la nivelul Uniuni Europene, precum și revizuirea normelor de circulaţie, inclusiv asigurarea priorităţii pentru utilizatorii vulnerabili;

– inspecţii şi verificări sporite în materie de siguranţă rutieră;

– campanii de informare și conștientizare destinate publicului general”, a scris Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, într-o postare pe Facebook.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Publicat

în

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.

Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.

Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).

Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).

În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.

Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.

Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Publicat

în

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Autoritățile din Sănătate intenționează să introducă sancțiuni pentru persoanele care nu merg la programele de prevenție, de la medicii de familie, însă sancțiunile ar fi simbolice, având rolul de a încuraja oamenii să realizeze analizele preventive.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Trebuie și partea cealaltă de convingere a oamenilor să participe”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Reporter: Doamna (Adela – n.red.) Cojan (președintele CNAS – n.red.) vorbește de posibile sancțiuni pentru cei care nu merg la prevenție.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Există astfel de situații în multe țări, în care gradul de decontare a serviciilor medicale ține cont și de comportamentul preventiv al fiecărei persoane. Putem să gândim o astfel de soluție. Nu cred că e o soluție rea, cred că e o soluție care ar putea să stimuleze prezentarea la medic, dar, pe de altă parte, și medicii, mai ales cei de familie, trebuie să fie parte a acestui efort.”

Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: În România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice

Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: „Domnul ministru are dreptate. Există astfel de situații în alte țări, doar că ele nu sunt sub formă de sancțiuni directe. Pacientul plătește mai mult pentru boala pe care ar face-o dacă nu se prezintă la timp la controlul preventiv. Cam așa funcționează peste tot acest mecanism.

Pe de altă parte, în România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice, sperând că astfel va obține rezultate bune, ceea ce a arătat în timp că nu a fost adevărat.

Probabil că sancțiunile ar trebui să vină doar în urma unei fraude sau dacă oamenilor li se explică într-adevăr cât de important este acest lucru și refuză să facă asta.

În România a existat un contract între Casa de Asigurări și asigurat, astfel încât fiecare avea drepturi și obligații și trebuia să le respecte. Dacă ar fi existat în continuare acest contract, poate că ar fi fost posibile și sancțiuni. Nu mai există. Acest contract a fost desființat. Casa a decis să nu mai existe acest contract între fiecare om din țara asta care e asigurat la Sănătate și Casa de Asigurări, care ar trebui să-i ofere niște servicii la niște standarde.

Dacă oferi servicii preventive, te aștepți ca oamenii să vină dacă informezi, dacă explici, dacă le spui cât de important este acest lucru, dacă incluzi capitolul de comunicare, ori dacă începi prin a spune că vor exista sancțiuni probabil că foarte mulți dintre cei care vor auzi acest lucru vor fi revoltați și se obține efectul invers.

Pentru campaniile de informare, există INSP. Ei fac sau ar trebui să facă astfel de campanii pentru absolut orice lucru legat de sănătate, pornind de la prevenție până la inclusiv vaccinare, despre care tot vorbim de atâta vreme. Campaniile trebuie făcute de oameni care se pricep la asta împreună cu agenții care se pricep la asta, nu lăsate la întâmplare și nu făcute doar prin simple anunțuri.

Oamenilor trebuie să li se explice pe înțelesul lor. Pentru fiecare lucru care intervine în legislație să li se explice despre ce este vorba și de ce este el benefic.

Prevenția a ajuns o Cenușăreasă la noi. Nu mai avem timp să facem și nici fonduri nu se alocă foarte mult pentru asta. Există câteva analize preventive pe care le pot face oamenii, dar puține laboratoare fac aceste analize și ele sunt în număr foarte puțin, doar 2-3 analize pe care le poți prescrie pe niște bilete speciale, tipizate, care uneori se găsesc cu dificultate”.

Preşedintele CNAS: Asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat, în urmă cu două săptămâni, că, începând cu noul contract-cadru din 2023, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru serviciile medicale de prevenţie ar putea fi sancţionaţi.

„De la 1 aprilie, programul-cadru şi normele de aplicare vor fi modificate. Bugetul alocat asistenţei medicale primare a cunoscut o suplimentare consistentă, aproape fără precedent, cu 22%. Interesul CNAS este de a lărgi pachetul de servicii de bază şi de a mai diminua din ceea ce înseamnă «plata per capita».

Începând cu noul contract-cadru, din anul 2023, vrem să implementăm, în special, pachetele de prevenţie, care vor deveni obligatorii şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii (…) pentru cei care nu vin să îşi efectueze serviciile de prevenţie. Încercăm să responsabilizăm populaţia în legătură cu propria sănătate.

Se practică în multe ţări, asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru, să începem să-i sancţionăm pe cei care nu se prezintă la serviciile de prevenţie. Va intra în atenţia noastră odată cu noul contract-cadru din 2023″, a spus Cojan la Senat, la dezbaterea „Hepatitele virale post-pandemie – drumul spre eliminare, o provocare”, potrivit Agerpres.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare