Ştirea zilei
„Vaccinarea la chiuvetă”: DECEDAT după infectarea cu COVID cu certificatul de vaccinare FALS în buzunar. „Era și tânăr, din păcate”
„Vaccinarea la chiuvetă”: DECEDAT după infectarea cu COVID cu certificatul de vaccinare FALS în buzunar. „Era și tânăr, din păcate”
Unul dintre pacienţii care au decedat în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) COVID-19 a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Sibiu a fost un tânăr care, înainte să piardă lupta cu boala, le-a mărturisit medicilor că el are un certificat de vaccinare obținut fără a se imuniza.
Întrebată ce a impresionat-o cel mai mult de la debutul valului 4, la pacienţii cu COVID-19, coordonatoarea Secţiei ATI COVID-19 de la SCJU Sibiu a spus: „Din păcate, am avut pacienţi care au circulat prin Europa cu certificate false de vaccinare. În final, pacienţii au recunoscut asta, ne-au spus-o ei spontan. (…) Am avut un pacient (cu certificat fals de vaccinare – n.r.) care a şi murit din păcate şi era şi tânăr”, a declarat medicul Ioana Codru.
Medicii le transmit celor care au dat un astfel de certificat fals de vaccinare să se gândească în primul rând la familia celui care primeşte un asemenea document şi riscă să moară, dacă se infectează.
„Nu ştiu despre cine e vorba sau cum au fost obţinute aceste certificate, dar (cei care oferă certificate false de vaccinare – n.r.) să inspire adânc şi să se gândească de două ori şi poate să se pună în locul familiilor acelora (care ajung la ATI – n.r.)”, a avertizat medicul Ioana Codru.
Ea recunoaşte că în momentul în care s-a confruntat cu un bolnav care şi-a făcut rost de un certificat de vaccinare, fără să se fi imunizat, a simţit „o dezamăgire profundă”.
„E o dezamăgire profundă, pentru că este o ruptură între noi şi cei care încearcă să fenteze”, spune Ioana Codru.
În prezent, în cele 18 paturi de Terapie Intensivă de la SCJU Sibiu sunt aproape numai pacienţi cu COVID-19 nevaccinaţi.
„Avem, în momentul acesta, aproape exclusiv numai nevaccinaţi. Pacienţii care au fost vaccinaţi şi au ajuns în ATI, în general, au avut evoluţie mult mai bună, iar cei care totuşi au decedat au avut o patologie asociată extrem de importantă şi, în general, o vârstă înaintată. (…) Pacienţii pe care îi avem şi acum internaţi ne cer vaccinurile acum. Şi li se spune că la momentul ajungerii în ATI nu avem ce să facem ca prevenţie”, mărturiseşte medicul Ioana Codru.
Ce o sperie cel mai mult la pacienţii cu COVID-19 care ajung în ATI în valul patru?
„Inconştienţa celor de lângă noi, care încă se referă la boala aceasta ca la o răceală uşoară sau o gripă, care o compară cu orice fel de infecţie respiratorie sezonieră şi nu e aşa nici pe departe, nici măcar afectarea pulmonară nu seamănă cu o pneumonie. Plămânul, în cazul pacienţilor din ATI, în general funcţionează la nişte valori de avarie, sub 10 – 20% din ţesutul pulmonar mai este potenţial funcţional.
Toată energia fiecărui pacient este consumată de respiraţie, ei nu pot să facă nimic altceva, inclusiv vorbitul cu noi la vizită este un mare consumator de energie. Avem pacienţi care comunică cu familiile prin mesaje, este mai uşor pentru ei. Familiile rămân îngrijorate şi surprinse că cel drag lor este infectat, este atât de grav, că doar de acasă a plecat treaz, cooperant.
Evoluţia este fulminantă. Au existat pacienţi care s-au prezentat la spital cu o afectare pulmonară de 10 – 15%, iar, în următoarele două – trei zile, afectarea pulmonară a fost de 70 – 80%. Faţă de valurile anterioare, acum s-a schimbat virulenţa, severitatea bolii şi faptul că, de fapt, avem o opţiune, aceea de a ne vaccina, pentru a preveni formele extrem de severe şi internarea în Terapie Intensivă”, a fost mesajul transmis de medicul aflat în prima linie a luptei împotriva noului coronavirus.
Ştirea zilei
De ce au decis romanii să cucerească Dacia. Motivele mai puțin știute care i-au împins către un război total cu dacii
De ce au decis romanii să cucerească Dacia. Motivele mai puțin știute care i-au împins către un război total cu dacii
Războaiele dintre daci și romani sunt probabil una dintre cele mai cunoscute file din istoria teritoriului de astăzi al României. Motivele care au stat la baza acestui conflict de anvergură erau legate mai ales de amenințarea pe care o reprezentau aceste triburi barbare pentru imperiu.
Aceste războaie între 101-102 și 105-106 d Hr sunt, de altfel, unul dintre cele mai cunoscute episoade din istoria românilor, fiind considerate decisive pentru formarea ulterioară a poporului român.
Mai ales în perioada comunistă, dacii au fost promovați, inclusiv prin intermediul cinematografiei, ca un popor patriarhal care-și apăra „nevoile și neamul”, iar principala cauză a războiului ar fi fost politica expansionistă, imperialistă, a Imperiului Roman, lucru care se potrivea de minune cu ideologia partidului.
În realitate, motivele sunt mai nuanțate. Evident, politica expansionistă a Romei a jucat un rol foarte important, dar pentru un conflict de o asemenea anvergură, pentru care romanii au consumat o mulțime de resurse materiale, dar mai ales umane, existau și alte motive deosebit de serioase.
Printre acestea și dorința de a proteja provinciile sud-dunărene de atacurile și incursiunile de jaf, repetate, ale dacilor. Dacii erau un neam barbar care-i costa tot mai mult pe romani, populații care au produs pagube însemnate Imperiului.
Dacii și romanii s-au războit constant aproape un secol
Războaiele lui Traian cu dacii nu au izbucnit brusc, din dorința expresă a împăratului de a mai cuceri un teritoriu. Ele au fost doar apogeul unei lungi tradiții a conflictelor dintre romani și triburile războinicilor daci.
Luptele dintre daci și romani își au originea chiar în timpul lui Burebista. Mare rege dac, care, conform autorilor antici, controla o armată barbară impresionantă, s-a implicat în luptele pentru putere de la Roma, îngrijorat de expansiunea Republicii în Balcani. Mai precis, Burebista ținuse partea lui Pompei, în războiul civil contra lui Iulius Caesar.
Tocmai de aceea, după înfrângerea lui Pompei, Caesar s-a pregătit de o campanie de represalii la nordul Dunării. De altfel, marele general roman conștientiza pericolul pe care-l reprezenta uriașa armată a lui Burebista pentru provinciile romane. Caesar și Burebista nu au mai apucat să se înfrunte.
Amândoi au murit cam în aceeași perioadă și aproximativ în aceleași circumstanțe. Dicomes, noul rege al dacilor, se implică la rândul său în războaiele civile de la finalul Republicii. Inițial, se oferă să-l ajute pe Octavian contra rivalului său Marc Antonius. Cassius Dio, cunoscutul autor latin, spune că Dicomes, regele dacilor nu ar fi fost mulțumit de ceea ce-i oferea Octavian și a schimbat taberele. Mai precis, s-a înțeles cu Marc Antonius.
Dacii captivi au ajuns gladiatori în arenele romane
Cel din urmă a fost însă înfrânt, iar dacii prinși captivi au ajuns gladiatori în arenele romane. Mai târziu, în timpul regelui Cotiso, probabil continuator al tradiției regale, în zona Munților Șureanu, se aliază cu bastarnii și atacă bazele militare romane din Macedonia.
Atacurile nu au fost alese întâmplător, mai ales că în Macedonia erau concentrate efectivele romane menite să facă incursiuni în toată zona Balcanilor. La rândul lor, romanii contraatacă și reușesc să anihileze stăpânirea a trei basilei geți, Rholes, Dapyx și Zyraxes, în zona Dobrogei de astăzi.
În iarna anului 86 dHr, regele Duras în alianță cu alte triburi barbare precum bastarnii sau roxolanii, trece Dunărea înghețată și atac violent provinciile sud-dunărene provocând mari pagube. De altfel întreaga perioadă dintre 44 îHr și 86 d Hr, adică mai bine de un secol, a fost marcată de lupte aproape continue între triburile dacilor și Imperiul Roman.
Pe de o parte, romanii înaintau încet, dar sigur, pe linia Dunării, vizând inclusiv teritoriile nord-dunărene, sud-carpatice, iar de cealaltă parte dacii, care organizau constant expediții de pradă, devastatoare în teritoriile romane. Cu alte cuvinte, dacii și romanii erau dușmani vechi, care începând cu anul 101 d Hr, au tranșat un conflict care dura de peste un secol.
Încă de la moartea lui Burebista, forța militară a războinicilor daci dădea fiori romanilor. În anul 31 îHr, adică înainte să se dea bătălia de la Actium, romanii știau că dacii aleseseră tabăra lui Marc Antoniu și se temeau ca nu cumva aceste triburi barbare să invadeze Italia. Cel puțin asta sugerează poetul latin Horatiu.
În plus, istoricul latin Annaeus Florus vorbește despre pericolul reprezentat de daci pentru provinciile romane. Acesta remarcă și că aceste triburi barbare sunt greu de ajuns în munții în care-și găsiseră sălașuri și că atacau Imperiul ori de câte ori aveau ocazia.
„Dacii trăiesc nedezlipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să se coboare şi să pustiască ţinuturile vecine ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi”, scria istoricul latin Annaeus Florus.
Tot regele dac Cotiso a fost cel care a făcut prăpăd în Macedonia, împreună cu bastarnii, aliații lor barbari, probabil un neam de origine germanică. De altfel, incursiunile de pradă ale dacilor în teritoriile romane deveniseră o obișnuință, iar pagubele erau însemnate.
Războinicii daci, luptători de temut, dădeau multă bătaie de cap garnizoanelor romane. Tot Horatiu vorbește despre o incursiune a triburilor de daci appuli în zona Pannoniei, în anul 15 îHr. În anul 13 îHr, atacul s-a repetat și abia a fost respins de generalul Marcus Agrippa.
În același an, dacii au pătruns din nou, trecând Dunărea înghețată, de această dată în zona dalmatică. La rândul său, poetul Ovidius vorbește despre numeroase atacuri ale triburilor geților în zona dunăreană.
O parte a acestor raiduri erau ca răspuns la politica de expansiune a Romei în zona Dunării, altele erau pur și simplu expediții de pradă. În ciuda represaliilor organizate de romani, dacii reprezentau un pericol constant. Totul a culminat cu expediația bătrânului rege Duras în anul 86 d Hr.
Aliați cu sarmații și bastarnii, dacii devastează provincia Moesia și îl ucid pe guvernatorul acesteia Oppius Sabinus, luându-i ca trofeu capul. Împăratul Domitian organizează prima expediție serioasă pe teritoriul dacilor, la nord de Dunăre. În prima bătălie, dacii îi înfrâng sever pe romanii conduși de Corneliu Fuscus, în anul 87 d Hr.
În anul următor, după o bătălie sângeroasă, dacii cer pace, care este însă umilitoare pentru romani, mai ales că dacii primeau sume mari de bani. Pericolul reprezentat de daci, dar și stipendiile costisitoare acordate acestora, l-au determinat pe Traian să organizeze o campanie de mare anvergură pentru anihilarea acestui real pericol.
Ştirea zilei
FOTO| INUNDAȚIILE de pe Valea Vințului: Pompierii intervin pentru evacuarea apei în două localități
FOTO| INUNDAȚIILE de pe Valea Vințului: Pompierii intervin pentru evacuarea apei în două localități
Odată cu manifestarea precipitațiilor abundente și instituirea codului portocaliu meteo în județul Alba, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Alba au fost mobilizați pentru a interveni în mai multe localități afectate.
Printre misiunile desfășurate se numără recunoașterea și evacuarea apei în satul Vurpăr și satul Gura Cuțului, care fac parte din comuna Vințu de Jos.
Pentru a face față situației de urgență, ISU Alba a alocat trei autovehicule de intervenție de tip Asas și trei motopompe pentru a sprijini operațiunile de evacuare a apei din zonele respective. În paralel, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Vințu de Jos a mobilizat două buldoexcavatoare și aproximativ 50 de voluntari pentru a asigura evacuarea apei și degajarea arborilor căzuți în satul Vurpăr.
CITEȘTE ȘI: Codul PORTOCALIU de furtuni din Alba: Cetățenii au primit mesaj Ro-Alert. Cât timp este valabil
De asemenea, pe drumul de acces către satul Gura Cuțului, SVSU Vințu de Jos intervine cu trei buldoexcavatoare, un taf și un autogreder furnizat de la Sebeș pentru a debloca și a facilita accesul în această zonă afectată de inundații.
Ştirea zilei
FOTO VIDEO| INUNDAȚIILE din Vințu de Jos: Localnicii gospodari au ieșit pe stradă pentru a face curățenie după furtună. Primăria a intervenit cu utilaje
INUNDAȚIILE din Vințu de Jos: Localnicii gospodari au ieșit pe stradă pentru a face curățenie după furtună. Primăria a intervenit cu utilaje
Astăzi, localnicii din Vințu de Jos au demonstrat un spirit de solidaritate și reziliență incredibilă în fața inundațiilor devastatoare cauzate de ploile torențiale.
Oamenii au ieșit în stradă, înarmându-se cu mături, lopeți și alte unelte, pentru a curăța străzile și curțile inundate.
După ce apele au scăzut, comunitatea s-a unit într-un efort colectiv de a face față dezastrului adus de inundații. Aceștia au ieșit din case și au lucrat neîncetat pentru a îndepărta noroiul, gunoaiele și resturile aduse de ape.
CITEȘTE ȘI: Codul PORTOCALIU de furtuni din Alba: Cetățenii au primit mesaj Ro-Alert. Cât timp este valabil
În timp ce oamenii munceau din greu, Primăria Vințu de Jos nu a rămas indiferentă la situație.
Autoritățile locale au intervenit rapid cu utilaje și echipamente pentru a sprijini eforturile comunității.
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
Nume despre care nu știai că se sărbătoresc de RUSALII: Roxana, Rusalin, Ruxandra. Trimite un mesaj celor dragi de ziua numelui
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
Mesaje de RUSALII 2023. Urări și felicitări de „La mulţi ani” pentru cei dragi
-
Ştirea zileiacum 13 ore
UPDATE| ACCIDENT rutier în Alba Iulia: Două persoane rănite după coliziunea dintre două mașini, pe Calea Moților, la Micești
-
Ştirea zileiacum 13 ore
FOTO| ACCIDENT rutier la Alba Iulia: Coliziune între două autoturisme pe Calea Moților
-
Actualitateacum 2 ore
Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?
-
Curier Județeanacum 13 ore
Cum a fost „țepuit” un vârstnic din Abrud cu un set de tacâmuri și oale: Cât a ajuns să plătească unui bărbat din Mureș