PERCHEZIȚII DIICOT în cinci judeţe, inclusiv ALBA, într-un dosar privind introducerea fără drept de deşeuri din UE: Au fost închise trei firme și reținute șapte persoane

În urma celor 44 de percheziții efectuate ieri, 1 octombrie, de către polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara, au fost reținute 7 persoane.

De asemenea, la mai multe locații, au fost descoperite peste 48 de tone de deșeuri, introduse ilegal în țară, fiind totodată ridicate telefoane mobile, documente, 2 laptop-uri, 73.850 de euro, 66.518 lei și 600 de franci.

Totodată, specialiștii Gărzii de Mediu au aplicat amenzi în valoare de 100.000 de lei și au dispus interzicerea activității pentru trei societăți comerciale.

În urma audierilor, procurorul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara a dispus reținerea, pentru 24 de ore, a 7 persoane (liderii grupării infracționale și persoanele de pe palierul imediat inferior acestora) și cercetarea în stare de libertate a celorlalte persoane bănuite (în general transportatori).

În cursul acestei zile, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă a bănuiților, pentru 30 de zile.

Reamintim că, la data de 1 octombrie 2023, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara, au efectuat 44 de percheziții domiciliare, în județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă în formă calificată, complicitate la contrabandă în formă calificată, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2021, în zona de vest a ţării (judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Hunedoara), precum şi în municipiul Bucureşti, mai multe persoane s-ar fi constituit într-un grup infracţional organizat, specializat în introducerea fără drept în ţară de deșeuri provenite din spaţiul intracomunitar, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanțiale.

Deşi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, „Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă”, sub pretextul efectuării unor operaţiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infracţional, pe fiecare palier sau nivel de execuţie, ar fi acţionat pentru introducerea ilegală în ţară a deşeurilor, punând astfel în pericol sănătatea populației și mediul înconjurător.

Aceștia ar fi profitat și de faptul că în România prețul de procesare şi reciclare a deşeurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, urmărind astfel să obțină în mod facil câștiguri financiare importante.

Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deșeuri (conform OUG nr. 92/2021, privind regimul deșeurilor, „broker” este orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră fizic în posesia deșeurilor), care s-ar fi ocupat de importuri de deșeuri, disimulate ca făcând parte din categoria celor care pot fi supuse reciclării/valorificării.

Importurile s-ar fi efectuat de la societăți comerciale din mai multe țări europene, iar disimularea s-ar fi realizat și prin falsificarea documentele însoțitoare, în care s-au făcut mențiuni nereale, în sensul că materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperării/reciclării.

Cel de al doilea palier al grupului infracțional ar fi fost reprezentat de transportatori români, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regulă în Italia, unde ar fi procedat la încărcarea deşeurilor, în vederea reciclării/recuperării în țară.

Actele de transport și documentele însoțitoare ar fi fost întocmite cu mențiuni nereale, potrivit cărora deşeurile încărcate ar fi supuse operațiunilor de valorificare/recuperare.

Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deșeurilor, cei mai mulți operatori comunitari ar fi procedat la colectarea nediferențiată (pe categorii) a deșeurilor și încărcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor români cu deșeuri care nu puteau face obiectul recuperării/reciclării sau cu deșeuri municipale, fapt interzis de normele europene, precum şi de legislaţia naţională.

Astfel, ignorând cu bună știință prevederile OUG nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, transportatorii români ar fi încărcat, transportat și introdus în țară deșeuri care nu puteau face obiectul reciclării.

Pe cel de-al treilea palier al grupării, s-ar fi aflat administratorii și societățile care aveau ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deșeurilor.

Facem precizarea că operațiunile de valorificare/recuperare a deșeurilor sunt enumerate în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 noiembrie 2008, privind deșeurile și în ANEXA 3 din Ordonanța de Urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, și sunt notate cu coduri, de la R1, până la R13. În ANEXA 7 din cel de-al doilea act normativ, sunt enumerate operațiunile de eliminare/distrugere a deșeurilor, notate cu cod D (de la D1 până la D15) activități care pot fi realizate pe teritoriul național numai cu deșeuri provenind din țară.

Potrivit art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din data de 14 iunie 2006, privind transferurile de deşeuri, operaţiunile intracomunitare sunt însoțite de documentul informativ însoțitor pentru transporturile de deșeuri (Anexa VII) care conţine informaţiile despre deşeurile care fac obiectul recuperării (persoana care organizează expediția, importatorul, cantitatea efectivă, data transferului, transportatorii, producătorul deşeurilor, instalaţia de recuperare, operaţiunea de recuperare, denumirea uzuală a deşeului, identificarea deşeului, ţările implicate în export, tranzit şi destinaţie, declaraţia persoanei care organizează transferul, semnătura de primire a deşeurilor, transferul primit de către instalaţia de recuperare).

Membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat pentru a ascunde trasabilitatea deșeurilor, prin atestarea nereală în documentul informativ însoțitor pentru transporturile de deșeuri, a instalației de reciclare/recuperare și a operațiunii de recuperare la care urma să fie supus deșeul.

De asemenea, în unele situații, deși încărcătura era formată din deșeuri, transportatorii, cu sprijinul intermediarilor, ar fi atestat în mod nereal în documentele însoțitoare că transportă materie primă, astfel că s-au prezentat la intrarea în țară în punctele de trecere a frontierei în care nu activau funcționarii de mediu, încălcând astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerilor în țară de deșeuri în Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deşeurilor (SIATD) și prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deşeuri.

După introducerea nelegală în țară a deșeurilor, membrii grupului infracțional ar fi acționat pentru ștergerea urmelor infracțiunii de contrabandă calificată, procedând la influențarea trasabilității, pentru a ascunde proveniența deșeurilor și la transportarea lor la diferite societăți care dețineau instalații de reciclare/recuperare.

Pe parcursul activității de urmărire penală, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, însumând peste 1.500 de tone de deșeuri.

Pentru alte transporturi depistate la intrarea în țară, nu a fost permis accesul pe teritoriul României.

Pentru a reduce riscul de a fi descoperiți de organele de control, transportatorii ar fi acționat numai la finele săptămânii şi de regulă noaptea, încercând să profite de oboseala acumulată de cei care efectuează controalele şi de faptul că în acele intervale orare funcționarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmând să fie sesizați de polițiștii de frontieră în cazul unor bănuieli cu privire la neconformitatea transporturilor.

Activitățile au fost realizate cu sprijinul polițiștilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalității organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, serviciilor de combatere a criminalității organizate Arad, Hunedoara și Sibiu, specialiștilor din cadrul ANAF și comisarilor Gărzii Naționale de Mediu.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul grupărilor mobile de jandarmi din Timișoara și Cluj și inspectoratelor județene de jandarmi din Arad, Bihor, Alba și Sibiu.

Pe parcursul investigațiilor și cercetărilor efectuate, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a acordat sprijin prin I.T.P.F. Oradea, S.T.P.F. Borș și S.T.P.F. Nădlac.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română și de Biroul Tehnic și de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T.

Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Facturarea electronică, obligatorie pentru tranzacțiile între companii: Care sunt etapele implementării programului

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, toți contribuabilii care desfășoară operațiuni taxabile în România trebuie să fie pregătiți pentru a emite facturi în format electroni și să le raporteze în sistem, deși timp de șase luni vor putea utiliza formatul actual al facturilor.

„În acest scop, este necesară identificarea unor soluţii compatibile cu sistemele contabile interne, cu ajutorul cărora contribuabilii să se poată conforma la noile cerinţe de raportare. Pe de altă parte, autoritatea fiscală (ANAF) trebuie să îşi îmbunătăţească infrastructura, astfel încât această obligativitate să producă efectele scontate”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, Senior Manager, Impozitare Indirectă, Deloitte România.

Conform sursei citate, legislaţia care vizează facturarea electronică generalizată a fost elaborată de autorităţi şi prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2024, entităţile care derulează operaţiuni taxabile în România vor fi obligate să raporteze toate facturile prin sistemul RO e-Factura.

„Varianta pe hârtie va mai putea fi utilizată, în paralel, doar până la 30 iunie 2024 şi doar în cazul în care furnizorul sau beneficiarul nu figurează încă în Registrul RO e-Factura. Ulterior, rambursarea TVA va fi posibilă pentru entităţile stabilite în România doar în baza facturii electronice.”, susţine consultantul Deloitte.

România a impus un sistem obligatoriu de facturare electronică începând de anul trecut, pentru bunurile cu risc fiscal, în relaţia cu entităţi ale statului (business-to-government – B2G) şi pentru operatorii din turism care acceptă vouchere de vacanţă. Totodată, pentru a extinde obligativitatea către toate categoriile de tranzacţii derulate pe teritoriul României, autorităţile au solicitat o derogare de la legislaţia comunitară de TVA, pe care instituţiile europene au aprobat-o în vara anului 2023.
Etapele implementării programului

„Procesul de implementare a sistemului la nivel generalizat are două etape importante. În prima, între 1 ianuarie şi 30 iunie 2024, furnizorii români, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi în scop de TVA, vor fi obligaţi să raporteze în sistemul RO e-Factura toate facturile B2B (business-to-business) emise pentru operaţiunile (livrări de bunuri sau prestări de servicii) taxabile în România.”, precizează analiza.

Conform sursei citate, această regulă este aplicabilă şi contribuabililor nerezidenţi care sunt înregistraţi în scopuri de TVA în România, dar şi în cazul facturilor emise de furnizori români pentru tranzacţii în care sunt implicate entităţi ale statului (B2G), altele decât cele acoperite de legislaţia anterioară privind facturarea electronică B2G, în vigoare de anul trecut.

„Sunt exceptate de la aceste prevederi facturile aferente exporturilor de bunuri realizate de către furnizor sau de altă persoană în contul său şi cele pentru livrările intracomunitare de bunuri cu plecare din România. Concret, în prima etapă de implementare, contribuabilii menţionaţi trebuie să emită facturile şi în format XML, pe lângă tradiţionala factură pe hârtie, şi să le depună în sistemul RO e-Factura, prin Spaţiul Privat Virtual (SPV).”, se mai spune în comunicat.

În perioada menţionată, furnizorii vor transmite facturile emise către partenerii de afaceri conform procedurilor deja existente (pe hârtie sau prin alte variante de facturare electronică), cu excepţia situaţiei în care atât furnizorul/prestatorul, cât şi destinatarul sunt înregistraţi în Registrul RO e-Factura, caz în care factura se consideră comunicată către beneficiar atunci când este transmisă cu succes prin sistemul electronic.

„Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura este de cinci zile lucrătoare de la data emiterii facturii, cu respectarea anumitor condiţii, iar încălcarea acestei prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei, în funcţie de dimensiunea contribuabilului. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 nu se aplică sancţiuni pentru astfel de abateri.”, se mai precizează în document.

În etapa a doua, după 1 iulie 2024, facturile pe hârtie sau în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Singurele facturi acceptate în scopul exercitării dreptului de deducere a TVA vor fi cele emise electronic, în format XML, şi transmise beneficiarilor prin sistemul RO e-Factura.

Astfel, contribuabilii trebuie să se pregătească din timp pentru îndeplinirea acestor obligaţii, dat fiind că sancţiunile sunt semnificative. Beneficiarii de facturi B2B care, după data de 1 iulie 2024, primesc şi înregistrează în evidenţa contabilă facturi care nu sunt emise în format electronic şi nu sunt trimise prin sistemul RO e-Factura sunt sancţionaţi cu amenzi egale cu suma TVA înscrisă pe factură.

„O astfel de prevedere pare a fi în contradicţie cu principiile dreptului UE (spre exemplu decizia CJUE în cauza 564/15 Farkas). Mai mult, beneficiarii care înregistrează în evidenţa lor facturi în format tradiţional se vor confrunta, de asemenea, cu respingerea deducerii TVA aferentă, deoarece facturile de acest tip nu vor mai fi acceptate pentru exercitarea deducerii TVA”, mai arată analiza.

Șoferii beți sau drogați ar putea râmâne pietoni până la 10 ani: Ce prevede noul proiect de lege

Conducătorii auto depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului ar putea râmâne fără dreptul de a conduce pe o perioadă de până la 10 ani, potrivit unui proiect de lege depus joi de senatorul PSD Robert Cazanciuc.

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat, în urma depunerii proiectului de lege, că acesta este menit să prevină și să combată, cu o mai mare doză de fermitate și eficiență, fenomenul șoferilor prinși drogați și băuți la volan. În cadrul proiectului de elge sunt vizate mai multe legi care operează în domeniul combaterii traficului de droguri.

Astfel, dreptul de a mai conduce vehicule pe drumurile publice, punând în pericol viața și integritatea pietonilor și a celorlalți participanți la trafic, va fi interzis pe o perioadă de până la 10 ani în cazul depistării şoferilor sub influenţa drogurilor sau alcoolului. În plus, pedeapsa cu închisoarea nu va mai putea fi amânată.

„Se vor majora pedepsele privind şi finanţarea faptelor ce au legătură cu traficul şi consumul de substanţe psihoactive. Produsele psihoactive, mijloacele de producere a lor, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea produselor vor fi confiscate”, precizează senatorul PSD într-o postare pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, folosirea minorilor în derularea de operaţiuni cu substanţe psihoactive va fi o circumstanţă agravantă în săvârşirea infracţiunilor privind traficul de droguri. Și dacă în forma aflată în vigoare a legii se pedepseau doar faptele menționate, noul proiect iniţiat de senatorul Robert Cazanciuc și deputata Diana Tuşa, ambii din partea PSD, se va pedepsi şi tentativa.

„Va fi redusă la maxim durata în care consumatorii vor intra în programe de consiliere pentru a evita tragedia de la 2 Mai, al cărei autor a refuzat, la 17 ani, să urmeze asistenţa de specialitate. Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ori tolerarea consumului fără drept în asemenea locuri, precum şi tolerarea consumului, fără drept, de produse susceptibile a avea efecte psihoactive, de către proprietarul, chiriaşul sau administratorul unui imobil aflat în stare de degradare, dezafectat ori în construcţie se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”, se arată într-o prevedere nou introdusă în art. 19 al Legii 194/2011.

Noua lege mai arată că „administrarea sau remiterea, fără reţetă medicală, de produse susceptibile a avea efecte psihoactive unei persoane” şi „îndemnul la consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prin orice mijloace”, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, respectiv cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Finanţarea în orice mod a săvârşirii faptelor menţionate se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru acestea, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

Dacă faptele prevăzute la art. l6 („fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”) au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.

Senatul va fi prima Cameră care va dezbate această propunere legislativă.

Sursa: dailybusiness.ro