Universitatea „1 Decembrie 1918”: Simpozionul „10 ani de cercetări arheologice miniere la Roşia Montană”

Sala Senatului Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia găzduieşte, timp de două zile, simpozinul cu tema „10 ani de cercetări arheologice miniere la Roşia Montană – perspective de valorificare. Studiu de caz: galeria Cătălina – Monuleşti”. Manifestarea ştiinţifică este organizată de Muzeul Naţional al Unirii, şi Universitatea „1 Decembrie 1918”, având ca partener Muzeul Naţional de Istorie a României. Au participat specialişti români, francezi şi britanici. În prima zi a evenimentului, a avut loc sesiunea intitulată „Arheologia Roşiei Montane, evaluări ale trecutului, stare de fapt şi perspective”. Beatrice Cauuet, responsabilul misiunii arheologice franceze de la Universitatea Toulouse 2, a vorbit despre cercetările arheologice în complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, iar David Jennings, de la Oxford Archaeology a susţinut o prelegere cu tema „Roşia Montană în contextul cercetării arheologice  preventive europene”. În cadrul Programului Naţional de Cercetare Alburnus Maior iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor şi finanţat de RMGC cu 11 milioane de dolari, în perioada 2001 – 2006 s-au descoperit peste 10.000 de artefacte, care vor face parte din viitorul Muzeu al Mineritului ce va fi amenajat de RMGC în centrul istoric al comunei Roşia Montană.  Începând din octombrie 2011 s-au demarat cercetări arheologice programate în reţeaua antică a galeriei Cătălina-Monuleşti (masivul Coş, sectorul minier Lety) de către specialişti ai Laboratorului TRACES – CNRS, în colaborare cu arheologi ai Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi geologi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 2002, Roşia Montană Gold Corporation a pus la dispoziţie toate mijloacele necesare, atât mineri, cât şi logisitcă, pentru a redeschide faimoasa galerie modernă Cătălina-Monuleşti. În 2003 au fost interceptate lucrări miniere antice situate în extremitatea estică a reţelei miniere moderne, astfel încât a existat premisa de a începe studiul arheologic. Începând din anul 2011, compania RMGC susţine cu personal şi mijloace financiare şi logistice cercetările arheologice desfăşurate în această nouă reţea antică. Primele cercetări arheologice sistematice au permis deja să se dateze cu certitudine cele mai vechi lucrări ale acestei reţele ca fiind de epocă romană (sec. al II- lea – începutul sec. al III-lea). Studiul arheologic minier viează întregul ansamblu de lucrări miniere din taote epocile ce există în masivul Coş, în perspectiva consolidării acestora şi a valorificării muzeistice ulterioare a lucrărilor miniere in situ şi de expunere după restaurare a artefactelor descoperite (ceramică, lemn, armături). În mai mule galerii au fost descoperite fragmente de ceramică romană (opaiţ de tip Loeschke X, oală globulară, urcior). În paralel au fost descoperite şi degajate armături (cadre de lemn) şi alte echipamente din lemn (scări monoxile, grinzi, stâlpi, scânduri), foarte bine conservate datorită mediului umed şi temperaturii constante din mină. reţeaua minieră antică şi modernă de la Cătălina-Monuleşti se profilează deja ca un spaţiu minier antic remarcabil în care o bună pare a echipamentelor caracteristice minelor romane din Roşia Montană se pot păstra, restaura, consolida şi prezenta publicului. Azi, 4 mai, este programată sesiunea intitulată „Patrimoniu cultural, strategii de punere în valoare”, în cadrul căreia Adrian Gligor vicepreşedinte patrimoniu şi dezvoltare durabilă la RMGC) va vorbi despre proiectele de punere în valoare a patrimoniului cultural de la Roşia Montană, iar Matei Drâmbărean (director Direcţia de Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional) va sublinia rolul autorităţii competente în monitorizarea conservării patrimoniului cultural.
Robert GHERGU 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---