Rămâi conectat

Actualitate

Uniunea Europeană se îndreaptă spre o nouă politică oficială cu Rusia: Izolarea

Ziarul Unirea

Publicat

în

Uniunea Europeană se îndreaptă spre o nouă politică oficială cu Rusia: Izolarea

Publicația a consultat un proiect conform căruia oficialii europeni discută noi principii pentru a înlocui vechiul document care ghidează politica blocului comunitar față de Moscova.

Potrivit proiectului, cel mai notabil principiu actualizat îl reprezintă „izolarea Rusiei pe plan internațional, impunerea și punerea în aplicare a unor măsuri restrictive împotriva Rusiei și împiedicarea eludării acestora”.

În unele privințe, modificarea este o simplă reflectare a realității din teren. De când Moscova a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în luna februarie, UE s-a concentrat pe adoptarea și apoi pe aplicarea unor sancțiuni radicale care vizează o mare parte din economia, importurile și exporturile țării.

Elit - Gustul Desăvârșit

Noul proiect naște tensiuni în interiorul UE

Cu toate acestea, în contextul în care războiul continuă, nu toată lumea este de acord că a venit momentul potrivit pentru a rezolva problemele legate de modul în care trebuie abordată relația pe termen lung a Bruxellesului cu Moscova.

Acest lucru înseamnă că vor urma, cel mai probabil, discuții care ar putea dura săptămâni sau luni. Aceste discuții au început în mod oficial luni, când miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene au analizat, în timpul unei reuniuni la Bruxelles, proiectul consultat de Politico.

Proiectul de text – pregătit de organismul diplomatic al blocului și denumit în jargonul UE „linia de urmat” – include șase puncte menite să înlocuiască cele cinci principii directoare anterioare asupra cărora blocul a convenit în 2016. Diplomații au subliniat că proiectul este menit să stimuleze discuții față în față.

În afară de izolare, printre principiile de bază ale documentului se numără „asigurarea tragerii la răspundere” pentru orice fel de crime de război comise de Rusia și „sprijinirea vecinilor UE” – în mare parte o referire la țările balcanice, dintre care câteva doresc să devină membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, se face referire la „colaborarea strânsă cu aliații din NATO”, „sprijinirea societății civile” din Rusia și „consolidarea rezilienței UE”, un semn cu privire la dependența energetică a blocului de Moscova, la creșterea atacurilor cibernetice și la proliferarea dezinformării digitale.

Diferențe mari față de proiectul din 2016

Noul proiect abia dacă seamănă cu cel pe baza căruia Uniunea Europeană a lucrat, din punct de vedere tehnic, încă din 2016.

Documentul respectiv includea o serie de principii care nu se mai aplică: încheierea conflictului din estul Ucrainei, dintre separatiștii susținuți de Rusia și guvernul de la Kiev, angajarea selectivă a Rusiei în chestiuni precum combaterea terorismului și sprijinirea contactelor interumane.

Consolidarea societății civile ruse și stabilirea unor legături mai strânse cu vecinii Uniunii Europene se aflau, totuși, pe lista inițială.

Germania este mulțumită de textul actual

În linii mari, proiectul actualizat nu ar trebui să aibă probleme majore în a fi adoptat, au precizat diplomații europeni.

O controversă a apărut în jurul afirmației conform căreia „nu se poate reveni la relații normale” atâta timp cât Moscova atacă Ucraina și încalcă dreptul internațional.

Diplomații au precizat că țările baltice, care în mod tradițional sunt mai vehemente față de Rusia, doresc ca această linie să fie mai puternică. Totuși, aceștia au adăugat că Germania este mulțumită de textul actual.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Salarii 2023: Majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei lunar a fost aprobată de către Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Salarii 2023: Majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei lunar a fost aprobată de către Guvern

Executivul a aprobat în şedinţa de joi hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, faţă de 2.550 lei în prezent.

În cadrul ședinței de joi, Executivul a aprobat hotărârea privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 de lei pe lună, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Elit - Gustul Desăvârșit

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%, informează Agerpres. Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună. „Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, precizează Ministerul Muncii.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ce profituri URIAȘE fac companiile austriece „maltratate” în România. OMV aproape 5 miliarde în jumătate de an!

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ce profituri URIAȘE fac companiile austriece „maltratate” în România. OMV aproape 5 miliarde în jumătate de an!

Austria s-a opus aderării României în Schengen din două motive. România ar fi unul din statele care „furnizează” migranți, iar companiile din țara sa ar fi maltratate în România.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus în ședința Popularilor Europeni că firmele austriece sunt „maltratate” în România, au declarat surse participante la discuții. Acesta a invocat problema migrației printre motivele neacceptării României în Schengen, dar a vorbit și despre situația companiilor care au activitate în țara noastră. Nehammer spune că i-au comunicat directori de companii anumite „presiuni” și că are dovezi pe care le va înainta și Comisiei Europene, potrivit digi24.

Elit - Gustul Desăvârșit

Profituri imense

Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Immofinanz şi Porr Construct. În ultimii 3 ani (2019-2021), aceste companii au făcut profit de peste 15 miliarde de lei. Iar, anul 2022 se anunță și mai bun.

OMV-Petrom: 7,4 miliarde lei profit în ultimii 3 ani

2021: Profit de 2.688.416.594 lei (8.200 de angajați)
2020: Profit de 1.381.578.837 lei
2019: Profit: 3.563.589.092 lei.

În 2022, lucrurile au stat și mai bine: OMV Petrom a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net în creştere cu 374%, la 4,646 miliarde de lei, comparativ cu rezultatul net de 980 milioane lei consemnat în perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise, joi, Bursei de Valori Bucureşti.

BCR-Erste Bank: 2.8 miliarde profit

BCR a înregistrat un profit net de 1.409,8 milioane de lei (286,5 milioane de euro) în 2021.

BCR a înregistrat un profit net de 814,1 milioane de lei (168,3 milioane de euro) în 2020.
În 2019, profitul net al grupului BCR a fost de 593,2 milioane RON (125 milioane EUR), influențat de constituirea unui provizion excepțional, obținând totodată cel mai bun rezultat operațional din ultimii cinci ani, susținut de creșterea puternică a creditării
Immofinanz. Profit de 880 milioane lei

Profitul net s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la 345,8 milioane de euro în 2021, comparativ cu pierderea cauzată de criză, de -165,9 milioane de euro în anul precedent.

Porr Construct – 57 milioane de lei profit

2021: Profit de 18.494.642 (899 de angajați)

2020: Profit de 23.483.157 lei 2019: Profit: 16.694.315lei.

Afaceri austriece în România

În 2021, în mediul de afaceri local își desfășurau activitatea 1.394 de companii cu acționariat austriac, dintre care în funcțiune se mai află 1.371, 23 aflându-se în insolvență, asta în timp ce în 2010, existau doar 828 de firme austriece, potrivit statisticilor Frames.
investițiile austriece înseamnă 12,28 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Substanţele toxice folosite la tigăi și alte produse, interzise de UE: Noile reguli se vor aplica din 2023

Ziarul Unirea

Publicat

în

Substanţele toxice folosite la tigăi și alte produse, interzise de UE: Noile reguli se vor aplica din 2023

Substanţele chimice folosite pentru tigăi, covoare, pelerine de ploaie sau spumă pentru stingerea incendiilor vor fi restricţionate începând cu 2023, a anunţat miercuri Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Concentraţiile pentru patru aşa-numite ”substanţe chimice veşnice” din alimente, care prezintă un pericol pentru sănătate,

Aceste substanţe sunt utilizate într-o gamă variată de produse prevăzute cu un înveliş rezistent la apă şi pete, cum ar fi tigăi pentru gătit, pelerine de ploaie, covoare şi spumă pentru stingerea incendiilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ele pot avea efecte negative asupra sistemului imunitar, dezvoltării fetusului şi a nou-născutului, precum şi asupra colesterolului, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

”Astăzi, facem încă un pas pentru a spori nivelul de siguranţă alimentară în Uniunea Europeană şi de a-i proteja mai bine pe cetăţeni de substanţele chimice nocive”, a menţionat comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, într-o declaraţie.

PFAS sunt cunoscute şi sub denumirea de ”substanţe chimice veşnice” întrucât compoziţia lor chimică nu le permite să se descompună în mod natural. ”Utilizarea lor pe scară largă şi persistenţa lor în mediu au dus la contaminări extinse ale mediului”, mai precizează Comisia Europeană pe site-ul său.

Noile reguli urmează să se aplice din 2023 şi vizează substanţele sulfonat de perfluoroctan (PFOS), acidul perfluorooctanoic (PFOA), acid perfluorononanoic (PFNA) şi acid perfluorohexan sulfonic (PFHxS).

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea