Rămâi conectat

Actualitate

„Uniți pentru Ucraina”, o comunitate în sprijinul refugiaților. Fondatorul, Vlad Gheorghe: Cum a fost capturat de ruși un camion umanitar

Publicat

în

„Uniți pentru Ucraina”, o comunitate în sprijinul refugiaților. Fondatorul, Vlad Gheorghe: Cum a fost capturat de ruși un camion umanitar

Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe explică, într-un interviu pentru News.ro cum funcţionează grupul “Uniţi pentru Ucraina”, comunitatea care a venit în sprijinul refugiaţilor ucraineni. El susţine că un paşaport românesc “e aur” în Ucraina şi povesteşte un episod-simbol: un camion cu ajutoare trimis din România a fost capturat de ruşi în Ucraina, a fost golit, însă şoferul ucrainean (etnic român) a scăpat cu viaţă pentru că avea paşaport românesc. Vlad Gheorghe critică statul român pentru lentoarea cu care a acţionat în criza refugiaţilor.

Rep: Aţi făcut un grup pentru a spirjini refugiaţii din Ucraina. De unde a plecat această idee şi când?

Elit - Gustul Desăvârșit

Vlad Gheorghe: Pe 11 februarie am făcut grupul ”Uniţi pentru Ucraina”, iar pe 12 l-am pus public. A plecat de la informaţiile foarte multe din presă – şi care erau extrem de credibile – că Putin va ataca Ucraina, doar că nu ştiam când. Era absolut evident că principala problemă a României vor fi refugiaţii. Şi atunci pentru că nu am putere administrativă să pregătesc tot aparatul de stat pentru refugiaţi, pot să spun că am o putere de a aduna oameni de bine în jurul acestei cauze. Am zis că cel mai bun mod de a ne organiza este un grup pe Facebook. Într-adevăr, s-a dovedit a fi o modalitate bună.

Rep: Câţi oameni implică?

Vlad Gheorghe: În primele zile, cred că erau 1.000. Pe 24 februarie, când a început războiul, erau 50.000, pe 25 au fost vreo 80.000, iar pe 27 februarie erau exact 200.000 pe grup. În prezent sunt aproximativ 280.000. Sunt peste 1.000 de postări pe zi, adică solicitări de ajutor şi majoritatea se rezolvă. În primele zile am făcut trei link-uri, tocmai ca să ne organizăm. Erau trei link-uri în care puteau să se înscrie oamenii cu trei tipuri de ajutor: cu cazare, cu transport şi cu donaţii de bunuri.

Tot ce era pentru mine banal, pentru ei era fantastic, le schimba lumea

Noi nu am strâns niciodată bani, în primul rând din raţiuni logistice, dar mai ales din raţiuni anti-fraudă. Era foarte uşor ca oameni rău-intenţionaţi să se interpună în aceste lucruri. Nu aveam capacitate să căutăm hoţi şi să prevenim, prin urmare am zis să ne concentrăm pe ce putem să facem. Am strâns câteva zeci de mii de oferte de cazare în acele link-uri: oamenii intrau acolo, căutau, vedeau cum arată cazarea şi înainte să le fie pusă la dispoziţie, casa era verificată de voluntari. Avem nişte voluntari fantastici, câteva mii, care, în afara de managementul grupului, fac foarte multe lucruri pe teren. Noi am fost primii odată cu ONG-urile la punctele vamale unde veneau refugiaţi: la Otopeni, la Gara de Nord, unde erau punctele roşii şi, iaraşi, foarte important, am avut nişte voluntari care i-au sunat zi şi noapte pe cei care ofereau cazare ca să verifice, să vadă unde sunt. În plus, trebuia să ne ascundem emoţiile, pentru că oamenii aceştia aveau oricum nişte emoţii foarte puternice. Oamenii din Ucraina veneau după un drum de 3-5 zile. Mulţi dintre ei stătuseră vreo 3 zile în vamă. Mama, copiii şi bunicii, cam asta era familia.

Rep: A fost vreo poveste care v-a impresionat?

Vlad Gheorghe: Poveşti? Erau câteva zeci de mii pe zi. M-au impresionat oamenii care mă îmbrăţisau în gară pentru orice gest banal: de la o simplă informaţie, la o cautare din bazele noastre de date pentru o cazare etc. Tot ce era pentru mine banal, pentru ei era fantastic, le schimba lumea. Aceasta e povestea voluntarului: omul care face foarte puţin pentru el, dar care îi poate schimba viaţa refugiatului. Cred că asta e povestea care rămâne.

Rep: Aţi ajutat oameni care au plecat din România. Care e viaţa lor acum? Mai ţineţi legătura?

Vlad Gheorghe: Da, da. Sunt mai multe tipuri. Spre exemplu, acum am refugiaţi la mine acasă, în Bruxelles. locuim împreună. Eu şi familia mea împreună cu alţi ucraineni. Dar păstrăm legătura cu majoritatea pe care i-am ajutat. Unii dintre ei şi-au găsit joburi, unii dintre ei s-au integrat foarte uşor, în special cei care vorbeau o limbă străină, preferabil limba ţării unde au mers. Asta e cea mai de succes poveste. Însă unii dintre ei nu şi-au găsit locul de nici o culoare. A trebuit să-i ajutăm să se relocheze de mai multe ori. Mulţi dintre ei chiar au plecat înapoi.

Rep: În Ucraina?

Vlad Gheorghe: Da, în Ucraina, deşi condiţiile nu sunt cele mai bune. Totuşi, nu avem oameni care să se fi întors în zonele de război.

Rep: Deci acum aveţi o familie de ucraineni în casă?

Vlad Gheorghe: Acum am o familie: o mamă cu doi copii – un băieţel de 3 ani jumătate (de-o vârstă cu fiul meu), încă un copil de 11 ani jumătate şi bunicii lor. Sunt alături de mine, de soţia mea şi de cei doi copii ai mei.

La început, era foarte mare panica, o disperare foarte mare. Practic, nu mai funcţiona nimic. Pe măsură ce timpul a trecut, oameni s-au adaptat, s-au obişnuit

Rep: Cât de des mergeţi în Ucraina?

Vlad Gheorghe: Am fost aproape în fiecare week-end de când a început războiul, mai puţin în perioada în care am făcut COVID. Am fost şi la Kiev acum trei săptămâni.

Rep: Cum mai arată războiul?

Vlad Gheorghe: L-am văzut de la început şi până-n prezent şi se vede o evoluţie. La început, era foarte mare panica, o disperare foarte mare. Practic, nu mai funcţiona nimic. În primele săptămâni, nu prea mai exista stat. Pe măsură ce timpul a trecut, oameni s-au adaptat, s-au obişnuit. Am fost în weekend-ul trecut la Cernăuţi şi am avut discuţii cu guvernatorul regiunii, un fel de prefect la noi. În afară de faptul că, la ferestre erau saci de nisip şi pe stradă erau militari, oamenii ieşeau la restaurant, în parc.

Rep: Revine viaţa la normal.

Vlad Gheorghe: Da. Viaţa revine la normal, viaţa e mai puternică decât orice. Nu o spun în sensul în care e un lucru ciudat, ci spun că aşa e viaţa. Oamenii se obişnuiesc cu absolut orice, se obişnuiesc cu răul, pentru că trebuie să trăiască mai departe. Toată zona Cernăuţiului are undeva la 500.000 de locuitori şi acum găzduieşte încă jumătate din acest număr. Doar în oraşul Cernăuţi sunt între 70.000 şi 100.000 de refugiaţi, pe ultimele cifre.

Rep: Cum privesc românii de acolo războiul? Ei sunt prinşi la mijloc între delăsarea autorităţilor române, care au ignorat comunitatea românească din Ucraina, şi ruşii care le bombardează ţara.

Vlad Gheorghe: La început am lucrat cu cetăţeni ucraineni de origine română. Ei au un suflet împărţit. În orice secundă în care îi întrebi, nu se gândesc să plece în România, nu se gândesc să-şi părăsească ţara, dar în acelaşi timp se simt români în continuare. Sunt patrioţi pentru Ucraina. Chiar sunt români care au plecat voluntari să lupte pentru Ucraina. Românii din Ucraina ne ajută să trimitem în zona de război pachete. Foarte mulţi dintre ei au paşapoarte româneşti şi micul trafic de frontieră îi ajută cu mâncare, chiar şi cu combustibil. Un paşaport românesc în perioada asta e aur în Ucraina. Poţi să treci graniţa, poţi să pleci din ţară, poţi să faci multe lucruri. Chiar am o poveste pe care mi-au spus-o colegii noştri voluntari zilele trecute. Au trimis un camion care a fost capturat de ruşi.

Rep: Încărcat cu?

Vlad Gheorghe: Cu alimente şi medicamente.

E emblematică imaginea asta: un camion special cu ajutoare trimis cu un şofer român spre Harkov a fost oprit de ruşi, a fost furat, dar şoferul a fost lăsat să se întoarcă cu camionul gol

Rep: Nu cu armament.

Vlad Gheorghe: Nu, nu. Noi nu trimitem armament, doar alimente, medicamente şi produse de igienă personală. Asta-i tot ce trimitem. Camionul respectiv a fost oprit de ruşi, au fost furate produsele. Dar pentru că acel camion avea numere româneşti şi şoferul avea paşaport românesc, nu i-au făcut nimic. E emblematică imaginea asta: un camion special cu ajutoare trimis cu un şofer român spre Harkov a fost oprit de ruşi, a fost furat, dar şoferul a fost lăsat să se întoarcă cu camionul gol. Dacă nu avea paşaport românesc, şoferul ar fi fost împuşcat, iar camionul ar fi fost furat cu totul. Deci scăparea şoferului a fost paşaportul românesc.

Rep: Vă temeţi că şi Republica Moldova va fi atacată?

Vlad Gheorghe: Nu. Nu mă tem. Eu consider că, în acest moment, ruşii nu au capacitatea militară să atace Republica Moldova, din punct de vedere strategic. Suferă atât de multe pierderi, s-au întins atât de mult şi atât de prost pe frontul ucrainean, încât nu cred că mai au acum capacitatea militară să atace Republica Molodva. În schimb, trebuie să fim pregătiţi în continuare să ajutăm, iar moldovenii au nevoie de mult mai mult ajutor decât primesc acum, inclusiv de la Uniunea Europeană.

Autorităţile din România nu au fost nicăieri şi nici acum nu fac mare lucru. În prima săptămână, nu au fost la graniţă. Au apărut după o săptămână, când deja lucrurile se cam stabilizaseră datorită ONG-urilor
Rep: Aveţi ceva ce să le reproşaţi autorităţilor din România în criza refugiaţilor?

Vlad Gheorghe: Absolut tot. Autorităţile din România nu au fost nicăieri şi nici acum nu fac mare lucru. Să spunem foarte clar. În prima săptămână, nu au fost la graniţă. Au apărut după o săptămână, când deja lucrurile se cam stabilizaseră datorită ONG-urilor. Dacă nu erau voluntarii şi asociaţiile, am fi avut o problemă umanitară uriaşă în România. Repet, autorităţile nu au fost nicăieri. După o săptămână, Raed Arafat a ieşit să zică că avem de toate.

Rep: Am făcut şi eu un interviu cu Raed Arafat şi vorbea insistent despre această colaborare între stat şi ONG-uri.

Vlad Gheorghe: Nu. ONG-urile au preluat atribuţiile statului. Asta înseamnă colaborare în viziunea statului român. Pot să vă spun, tot din experienţa personală, că în afară de vama de la Isaccea, unde oamenii au fost absolut fenomenali şi super cooperativi, nu am putut colabora cu nicio graniţă cum trebuie. Autorităţile au refuzat colaborarea şi câteodată chiar ne-au încurcat, doar pentru că nu eram autorităţi. Iar dacă facem comparaţii între politicieni, Maia Sandu a fost din prima zi la vamă. Klaus Iohannis a venit în ziua a zecea, când lucrurile erau deja lămurite. Bineînţeles că nu preşedintele trebuie să se ocupe de organizare, dar preşedintele dă un exemplu şi împinge prin exemplul său societatea. Tu, când vii în ziua a zecea, faci o vizită, trei poze şi ai plecat… Repet, hai să comparăm cu vecinii, cu Maia Sandu, care a fost acolo din secunda unu. Aşa se face!

sursa: hotnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Angajații români pot verifica dacă angajatorul le-a plătit contribuţiile sau ce vechime au în muncă: Legea, promlgată de președinte

Publicat

în

Angajații români pot verifica dacă angajatorul le-a plătit contribuţiile sau ce vechime au în muncă: Legea, promlgată de președinte

Proiectul de lege prin care angajaţii din România şi foştii salariaţi vor avea acces, online şi neîngrădit, la datele proprii din Registrul de evidenţă a salariaţilor (REVISAL), a fost promulgat, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit legii, angajaţii vor putea vedea, oricând, informaţiile privind contractele de muncă şi vechimea, dar şi dacă angajatorii le-au plătit contribuţiile către stat. Guvernul are la dispoziţie 60 de zile să implementeze modificările aduse legii, conform reporterului Observator Larisa Bernaschi.

De asemenea, în Registrul de evidenţă a salariaţilor vor fi incluse, de acum înainte, şi informaţii despre nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, pentru a veni în sprijinul celor care ocupă funcţii pentru care sunt obligatorii anumite calificări.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, modifică şi completează art. 34 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003). Informaţiile din Registrul vor putea fi vizualizate, descărcate şi tipărite, fiind totodată posibilă generarea online şi descărcarea unui extras din Registru.
Proiectul elimină cozile şi drumurile inutile

„Proiectul adoptat astăzi, iniţiat de mine în 2021, aduce normalitatea în România, oferind angajaţilor posibilitatea de a accesa online datele din Registrul de evidenţă a salariaţilor. Vor avea, astfel, dovada vechimii în muncă, iar în acelaşi timp vor putea să se asigure că le-au fost plătite de către angajator toate contribuţiile. Practic, proiectul repară o rotiţă defectă de pe piaţa muncii. În prezent, pentru a obţine dovada vechimii în muncă, salariaţii fie trebuie să facă drumuri la inspectoratele teritoriale de muncă – ceea ce înseamnă stat la cozi, numere de înregistrare, timp pierdut şi drumuri inutile -, fie apelează la foştii angajatori.

Proiectul elimină toate aceste probleme, oferindu-le acces online, în doar câteva click-uri. Sper doar ca Executivul, în sarcina căruia pică implementarea sistemului pentru accesul online, să nu tărăgăneze procedura şi să dea dovadă de respect faţă de cetăţeni. Mai ales că există fonduri europene prin PNRR pentru a realiza acest proiect”, a declarat Cristina Prună, deputat USR şi vicepreşedinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor.

La ce date vor avea acces angajaţii în REVISAL

Pe de o parte, în Registrul de evidenţă a salariaţilor vor fi incluse, de acum înainte, şi informaţii despre nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, pentru a veni în sprijinul celor care ocupă funcţii pentru care sunt obligatorii anumite calificări.

Pe de altă parte, Revisal va fi accesibil online pentru salariaţi şi foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Informaţiile din Registrul vor putea fi vizualizate, descărcate şi tipărite, fiind totodată posibilă generarea online şi descărcarea unui extras din Registru.

De asemenea, vechimea în muncă şi/sau în specialitate va putea fi dovedită şi cu extrasul generat online, document cu putere juridică.

”Odată promulgată legea de către preşedintele Klaus Iohannis, Guvernul va trebui să adopte o hotărâre de guvern, în termen de 60 de zile, prin care să stabilească procedura de acces online în Revisal, modalitatea de generare şi descărcare a extrasului, precum şi condiţiile în care prin extras se va putea dovedi vechimea în muncă şi/sau în specialitate”, mai precizează USR.

Sursa: observatornews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Românul suspect de variola maimuței, din Grecia, are varicelă. A fost transferat la un spital din Atena, împreună cu iubita lui

Publicat

în

Românul suspect de variola maimuței, din Grecia, are varicelă. A fost transferat la un spital din Atena, împreună cu iubita lui

Primul caz de variola maimuței a fost anunțat de către Grecia, în cursul zilei de sâmbătă, la un turist român, de 29 de ani, care a călătorit în vacanță din Marea Britanie în Kefalonia, împreună cu iubita lui. În urma testelor, rezultatul acestora a arătat că acesta are varicelă, nu variola maimuței, arată un comunicat al Ministerului Sănătății de la Atena.

Inițial, pacientul a fost prezentat drept un turist britanic. Televiziunea SKAI a anunțat însă că este vorba despre un român în vârstă de 29 de ani, care a călătorit din Marea Britanie.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Într-o examinare de laborator a unei probe din cazul suspect al bărbatului care este tratat la Spitalul Attikon, nu a fost detectat niciun virus de variola maimuței, în timp ce proba a fost pozitivă la două teste repetate pentru virusul varicelei.”, a anunțat Ministerul elen al Greciei, care precizează că erupțiile cutanate care au apărut pe corpul pacientului sunt din cauza varicelei.

Atât românul, cât și iubita lui, care e suspectă asimptomatică, sunt tratați în camere cu presiune negativă la spitalul din Atena.

Cei doi au fost aduși sâmbătă seara târziu din Kefalonia, în camere barice, izolați, cu un avion, și internați la Attikon.

Potrivit Ministerului Sănătății din Grecia, examinările testelor românului au fost efectuate la Laboratorul de Referință (Laboratorul de Microbiologie, Școala de Medicină AUTh) pentru Variolă și la Laboratorul de Microbiologie al Spitalului Attikon.

„Virusul varicela, deși conține variola sintetică, este diferit de virusurile care provoacă variola sau variola maimuței. Există o legătură între simptome și apariția leziunilor cutanate cauzate de varicelă și variolă, sau variola maimuței.”, mai precizează autoritățile elene.

„Variola a fost eradicată din rândul populației umane din 1980, în timp ce varicela este o boală comună care provoacă aproximativ 4 milioane de infecții la copii. Există un vaccin disponibil pentru varicelă și provoacă o boală mai ușoară decât variola.”, mai spune sursa citată.

Sursa: libertatea.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR va continua să crească până la finalul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru românii cu credite. Indicele ROBOR va continua să crească până la finalul anului

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională, a declarat faptul că dobânzile la credite vor continua să crească. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, o să continue să crească până la sfârșitul anului.

„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri, când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a spus Vasilescu, la Antena 3, întrebat ce se va întâmpla cu dobânzile la credite, până la finalul acestui an.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, Vasilescu consideră că soluția mutării de la ROBOR la indicele IRCC nu e una perfectă.

„Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari – în primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului vom vedea că de la ratele peste noapte care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11 – asta arată că dobânzile sunt în creștere. Și în România, și în China, spune Vasilescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare