Tradiţii şi obiceiuri de Moşii de Iarnă sau Sâmbăta Morţilor
Moşii de iarnă sau Sâmbăta morţilor este sărbătoarea populară care precede Lăsatul Secului de brânză sau Lăsatul Secului de carne, dedicată moşilor şi strămoşilor noştri trecuţi în nefiinţă. În această zi, dar şi cu ocazia Moşilor de vară, se spune că sufletele morţilor vin pe pământ, aşa că se dă de pomană mâncare gătită, cei decedaţi hrănindu-se din mireasma sau aburii fierturilor, în aşa fel încât să le ajungă pentru un întreg an.
Există credinţa că această sâmbătă este mai mult decât potrivită pentru a da de pomană, lumânarea şi masa dăruite cu acest prilej urmând a nu se mai sfârşi niciodată pe cealaltă lume.
Potrivit obiceiului, se dau de pomană colive, colaci, piftii, sarmale, plăcinte, vin şi lumânări, ce sunt sfinţite la biserică ori la parastase făcute la cimitir.
Unii sunt de părere că trebuie dăruit ceea ce le plăcea să mănânce răposaţilor, astfel încât aceştia să se bucure cât mai mult de pomană. Totodată, castroanele ori farfuriile cu de-ale gurii este musai să fie însoţite de linguri şi furculiţe, astfel încât morţii să aibă cum se înfrupta din bunătăţi.
Nu trebuie uitată tradiţia de a aprinde măcar cel puţin două lumânări la mormintele rudelor, având, se zicea, rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Ziua Moşilor de iarnă era numită şi „sâmbăta piftiilor” sau „sâmbăta ursului”. În această şi numai această sâmbătă se mâncau piftii, ele trebuind să fie aruncate, dacă mai rămâneau, în ziua următoare, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.
De sâmbăta morţilor era strict interzis a se lucra, femeile care calcau această poruncă fiind hărăzite să tremure ca piftia şi să li se întoarcă înapoi pomană dată. De asemeni, această zi era respectată pentru a te feri de nebunie şi a îmbătrâni mai încet.
În ziua Moşilor de iarnă are loc la biserică o Sfântă Liturghie, şi apoi o slujbă a Parastasului pentru cei plecaţi de pe această lume. Conform bisericii creştin-ortodoxe, cu această ocazie nu pot fi pomeniţi cei ce au arătat dispreţ faţă de Dumnezeu şi nici copii morţi nebotezaţi.
Sursa: diane.ro, foto – ziarullumina.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote
18 ianuarie 1821: Începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluție care a marcat sfârșitul domniilor fanariote La începutul secolului al XIX-lea, sub influența Revoluției Franceze și prin intermediul cuceririlor napoleoniene, se răspândesc în Europa noile concepții politice care propovăduiau dreptatea și egalitatea socială și dreptul la autodeterminare al popoarelor asuprite. Înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, la […]
18 ianuarie – Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril
18 ianuarie – Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril sunt sărbătoriți de creștinii ortodocși la 18 ianuarie. Sfântul Ierarh Atanasie, originar din Alexandria Egiptului, a trăit în secolul al IV-lea. A fost martor al succedării pe tronul imperial a câtorva împărați romani, de la Constantin cel […]
17 ianuarie | S-a născut Nicolae Iorga, cel mai mare istoric român, care i-a sugerat lui I. C. Brătianu să demoleze Cetatea din Alba Iulia
17 ianuarie | S-a născut Nicolae Iorga, cel mai mare istoric român, care i-a sugerat lui I. C. Brătianu să demoleze Cetatea din Alba Iulia La 17 ianuarie 1871 s-a născut Nicolae Iorga, considerat cel mai mare istoric român. Conform unor istorici, Nicolae Iorga, care a fost prim-ministru al României i-a sugerat lui I. C. […]