Tradiţii şi obiceiuri de Moşii de Iarnă sau Sâmbăta Morţilor
Moşii de iarnă sau Sâmbăta morţilor este sărbătoarea populară care precede Lăsatul Secului de brânză sau Lăsatul Secului de carne, dedicată moşilor şi strămoşilor noştri trecuţi în nefiinţă. În această zi, dar şi cu ocazia Moşilor de vară, se spune că sufletele morţilor vin pe pământ, aşa că se dă de pomană mâncare gătită, cei decedaţi hrănindu-se din mireasma sau aburii fierturilor, în aşa fel încât să le ajungă pentru un întreg an.
Există credinţa că această sâmbătă este mai mult decât potrivită pentru a da de pomană, lumânarea şi masa dăruite cu acest prilej urmând a nu se mai sfârşi niciodată pe cealaltă lume.
Potrivit obiceiului, se dau de pomană colive, colaci, piftii, sarmale, plăcinte, vin şi lumânări, ce sunt sfinţite la biserică ori la parastase făcute la cimitir.
Unii sunt de părere că trebuie dăruit ceea ce le plăcea să mănânce răposaţilor, astfel încât aceştia să se bucure cât mai mult de pomană. Totodată, castroanele ori farfuriile cu de-ale gurii este musai să fie însoţite de linguri şi furculiţe, astfel încât morţii să aibă cum se înfrupta din bunătăţi.
Nu trebuie uitată tradiţia de a aprinde măcar cel puţin două lumânări la mormintele rudelor, având, se zicea, rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Ziua Moşilor de iarnă era numită şi „sâmbăta piftiilor” sau „sâmbăta ursului”. În această şi numai această sâmbătă se mâncau piftii, ele trebuind să fie aruncate, dacă mai rămâneau, în ziua următoare, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.
De sâmbăta morţilor era strict interzis a se lucra, femeile care calcau această poruncă fiind hărăzite să tremure ca piftia şi să li se întoarcă înapoi pomană dată. De asemeni, această zi era respectată pentru a te feri de nebunie şi a îmbătrâni mai încet.
În ziua Moşilor de iarnă are loc la biserică o Sfântă Liturghie, şi apoi o slujbă a Parastasului pentru cei plecaţi de pe această lume. Conform bisericii creştin-ortodoxe, cu această ocazie nu pot fi pomeniţi cei ce au arătat dispreţ faţă de Dumnezeu şi nici copii morţi nebotezaţi.
Sursa: diane.ro, foto – ziarullumina.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025 haioase: Felicitări şi urări de „La mulţi ani” pe care le puteţi trimite celor dragi de ziua numelui
SMS -uri haioase şi amuzante de Sfântul Gheorghe 2025. Mesaje de Sfântul Gheorghe hazlii. Felicitări de Sfântul Gheorghe. Urări de la mulţi ani de Sfântul Gheorghe. Cele mai frumoase Urări de Sfântul Gheorghe. În fiecare an, pe 23 aprilie, se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica […]
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfântul Gheorghe 2025. Cele mai frumoase gânduri pe care le poți transmite celor dragi
MESAJE, URĂRI și FELICITĂRI de Sfântul Gheorghe 2025. Cele mai frumoase gânduri pe care le poți transmite prin SMS celor dragi Aproximativ un milion de români își serbează ziua onomasitică, cu ocazia zilei de Sfântul Gheorghe. Dintre aceștia, aproximativ 740.000 sunt bărbați și majoritatea dintre ei poartă numele de Gheorghe sau Ghiorghe. Cu acestă deosebită […]
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025: URARI și FELICITARI pentru cei dragi care își sărbătoresc onomastica
MESAJE de Sfântul Gheorghe: URARI și FELICITARI de Sf Gheorghe 2025 pentru cei dragi care își sărbătoresc onomastica Creștinii îl sărbătoresc în acest an pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în data de 23 aprilie. În tradiția populară Sfântul Gheorghe sau Sân-George mai este întâlnit ca patronul naturii înverzite, al vegetației, al vitelor și al oilor, […]