Țeapă cibernetică: Datorii la bănci pentru credite pe care nu le-au cerut. Românii s-au trezit cu popriri pe salarii și executări silite

Țeapă cibernetică: Datorii la bănci pentru credite pe care nu le-au cerut. Românii s-au trezit cu popriri pe salarii și executări silite

O nouă formă de țeapă face ravagii în buzunarele oamenilor simplii. Sute de români au fost victime infracționalității cibernetice și s-au trezit cu poprizi pe conturi, executări silite sau mesaje de la recuperatori, fără a semna vreodată vreun contract. Vinovații sunt hackerii, iar complicele este o legistație permisivă și mult prea depășită, care nu protejază victimele ci le obligă să plătească.

Citește și: Magazine-fantomă 2025: Noua metodă de fraudă pentru cumpărătorii online. Plătești și nu primești

În România anului 2025, o nouă formă de infracționalitate cibernetică face ravagii în buzunarele oamenilor simpli. Sute de persoane s-au trezit cu popriri pe salarii, executări silite sau mesaje de la recuperatori, fără să fi semnat vreodată vreun contract de împrumut. Vinovații? Hackerii. Complicii? O legislație permisivă și depășită care, în mod paradoxal, nu protejează victimele, ci le obligă să plătească datoriile făcute în numele lor.

Cazul doamnei Manuela, învățătoare din București, este doar unul dintre cele devenite deja comune. A aflat că are de returnat 13.300 de lei doar după ce i-a fost pusă poprire pe salariu. Nu a văzut contractul, nu a semnat nimic, dar este considerată legal debitoare. Problema e mult mai gravă decât pare: în lipsa unei semnături fizice sau digitale, instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) pot acorda credite doar pe baza unui buletin… care poate fi ușor furat, pierdut sau clonat.

Pare imposibil de crezut că în 2025 poți ajunge să plătești un împrumut pe care nu l-ai cerut, dar legislația actuală permite exact acest lucru. Potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2019, contractele de credit pot fi încheiate de la distanță fără semnătura celui care se împrumută, fie ea olografă sau digitală. Cu alte cuvinte, dacă cineva are datele din buletinul tău, poate obține un credit în numele tău de la un IFN fără ca tu să știi.

Această breșă legislativă este exploatată de hackeri din ce în ce mai des. Potrivit unui studiu, 24% dintre români au fost victime ale unor atacuri cibernetice în ultimul an. Ministrul Digitalizării a declarat că România combate zilnic până la 50.000 de tentative de hacking. Multe dintre ele vizează exact aceste date personale esențiale: CNP-ul, seria și numărul buletinului, adresa.

În cazul Manuelei, lucrurile sunt și mai absurde. Adresa trecută în contractul de credit nu era nici măcar reală, iar semnătura a fost, evident, falsificată. Cu toate acestea, instituția care a acordat împrumutul o consideră responsabilă de plată. Un avocat poate solicita o expertiză grafologică, dar între timp, poprirea se aplică, iar datoriile continuă să crească, conform Antena3.

IFN-urile, sursa problemelor și lipsa de reglementare

Cel puțin 20 de instituții financiare nebancare apar în dosarele de înșelăciune analizate de autorități. IFN-urile, spre deosebire de băncile clasice, funcționează după reguli mai permisive. Cerințele pentru acordarea unui credit sunt minime, iar verificările identității sunt adesea superficiale sau inexistente.

Această laxitate este exact ce caută infractorii. Ei pot folosi un buletin pierdut sau furat, pot introduce o adresă falsă și, în câteva ore, pot scoate bani în numele victimei. IFN-ul nu este tras la răspundere pentru lipsa de diligență, ci victima este cea care suportă consecințele.

În plus, multe dintre aceste instituții nu colaborează eficient cu autoritățile. Victimele trebuie să treacă printr-un calvar birocratic pentru a demonstra că nu au semnat contractul respectiv. Și chiar și atunci, probele nu garantează ștergerea datoriei, deoarece în legislație nu există o cale clară de contestare în astfel de situații.

Ce poți face dacă devii victimă și cum te poți proteja

Primul pas este să depui imediat plângere la poliție. Apoi, dacă ești notificat despre o datorie dubioasă, cere contractul de credit și solicită o expertiză a semnăturii. De asemenea, anunță Oficiul pentru Protecția Consumatorului și un avocat specializat în drept bancar.

Dacă ai pierdut buletinul, declară acest lucru imediat la Evidența Populației și solicită eliberarea unuia nou. Este esențial să menționezi că vechiul act ar putea fi folosit fraudulos. Fii atent și la notificările de la Biroul de Credit – acolo poți verifica dacă există împrumuturi necunoscute pe numele tău.

În paralel, asigură-te că nu-ți partajezi datele personale pe internet și folosește parole puternice, autentificare în doi pași și alerte de securitate pe email și aplicații bancare.

Cât timp legislația nu va fi schimbată, tu ești cel mai bun avocat al tău. Statul român este, în prezent, cu un pas în urma tehnologiei, iar victimele rămân în mijlocul unui haos juridic în care infractorii cibernetici sunt cu un pas înainte. Până atunci, dacă nu ești atent, s-ar putea ca și tu să te trezești, într-o zi, cu o poprire pe salariu… pentru un credit pe care nu l-ai cerut niciodată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI