Rămâi conectat

Editorial

Suveranitate şi solidaritate europeană

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Corneliu Mureșan - Locale 2024

    După două zile şi cam tot atâtea nopţi de discuţii summitul de la Buxelles s-a încheiat cu un acord istoric, 26 din cele 27 de ţări ale UE (mai puţin Marea Britanie) dându-şi acordul pentru modificarea Tratatului Uniunii Europene astfel încât problemele zonei euro şi ale crizei monedei să fie rezolvate. Acordul  de Guvernanţă Fiscală semnat şi de preşedintele Traian Băsescu prevede un deficit bugetar de 3% din PIB sau mai mic şi un deficit structural de 0,5% din PIB, reguli financiare obligatorii pentru toate statele din UE. Mai concret, bugetele statelor naţionale vor fi verificate şi aprobate de la Bruxelles, „regula de aur” care trebuie respectată fiind aceea că bugetele administraţiilor publice trebuie să fie pe plus sau în cel mai rău caz pe zero. Statele care au un deficit bugetar mai mare de 3% vor fi automat sancţionate potrivit Pactului de Creştere şi Stabilitate, cu excepţia cazului în care o majoritate calificată din statele membre (55 la sută) ale zonei euro se opun. Adică nu toate cele 27 în unanimitate sau una singură, ca până acum, pot să hotărască, folosind dreptul de veto, aşa cum este cazul Olandei vizavi de intrarea noastră în Spaţiul Schengen. Practic, deci, statele UE vor avea de acum încolo o politică fiscală unică, cu bugete bine ţinute în frâu de la Bruxelles, dar şi cu prevederi clare în Constituţia fiecărei ţări membre astfel ca pragul de 3% deficit bugetar să nu poată fi depăşit. Preşedintele Traian Băsescu i-a asigurat pe liderii europeni că România va respecta prevederile Acordului de guvernanţă fiscală, fapt pentru care l-a şi semnat.
Este bine sau rău pentru noi că ne-am raliat noilor legi fiscale ale UE? În primul rând cred că trebuie spus că nu este nicio noutate ca bugetele ţării noastre, în special veniturile ei, strânse de la toţi contribuabilii români să fie la cheremul altora, străini de această ţară, care le-au dictat fie de la Istanbul, Viena ori Moscova ca odinioară, fie de la Bruxelles, via FMI ca în prezent. Din păcate noi românii niciodată nu am fost suverani atunci când a fost vorba de finanţele şi bogăţiile ţării pe care le-am negociat pentru tronuri şi alte jilţuri mai mari sau mici pe cheile Dâmboviţei. Dar parcă niciodată ca până acum nu am fost atât de crunt deposedaţi de toată averea, adică de întregul PIB al ţării. Sistemul bancar, care numără 40 de bănci este, cu excepţia a trei unităţi (CEC, Eximbank şi Transilvania) la cheremul bancherilor străini, austrieci în primul rând, iar resursele energetice ale patriei române, motorul dezvoltării, petrolul în primul rând, au fost şi ele privatizate de… statul austriac. Aşa că de ce suveranitate mai vorbim noi acum când tot ce mişcă în ţara aceasta resursele şi finanţele existenţionale pentru un stat independent sunt deja controlate şi paracontrolate inclusiv de Fondul Monetar Internaţional.
În tot răul este însă, vorba românului, şi un bine. Pentru că noile reguli financiare stabilite la Bruxelles şi care vor trebui prevăzute şi în Constituţia României vor pune mai multă ordine şi disciplină, după modelul german, în gospodărirea şi gestionarea banului public care se adună în sacul de la Bucureşti. În primul rând să sperăm că ele vor pune dacă nu capăt, măcar o restricţie pomenilor electorale, acordate de cei aflaţi la putere sub forme de cheltuieli de capital, administraţiilor de aceeaşi culoare politică, pentru mituirea şi manipularea populaţiei sărăcite, a pensionarilor, în primul rând, pe care politicienii îi tot amăgesc ca apoi, după alegeri, să le dea în cap şi să le fure din portofel. Deşi, ca să fiu sincer până la capăt, mă îndoiesc că mita electorală va dispărea vreodată din balcanicul nostru spaţiu politic. În al doilea rând, să mai sperăm că bugetul ţării realizat şi fundamentat după noile reguli UE nu va mai accepta pierderile masive pe care companiile de stat le înregistrează an de an. Deci, „găurile negre” ale economiei vor trebui să dispară şi odată cu ele şi practica de a numi la conducerea firmelor de stat toţi acoliţii şi toate neamurile celor aflaţi la putere, indiferent dacă au sau nu tangenţă cu obiectul muncii, decum al managementului. În sfârşit, să mai sperăm că se va rezolva şi problema bugetarilor, a armatei de birocraţi ce a împânzit şi paralizat instituţiile statului de nu mai ajung bani nici pentru educaţie şi nici pentru sănătate. Pentru că la acest capitol al bugetarilor trebuie făcută ordine odată şi odată astfel ca să ajungem la 400.000 de angajaţi plătiţi de stat, câţi erau pe vremea când nu aveam atâta descentralizare iar totul, inclusiv ultimul cui de lemn, era planificat, evidenţiat şi controlat. Afirm aceasta pentru că reducerea cheltuielilor trebuie făcută cu prioritate la capitolul birocraţie şi nu prin limitarea investiţiilor, mai ales în infrastructură, de care avem atâta nevoie.
Acestea ar putea fi părţile pozitive, benefice, ale aderării României la noul Tratat de guvernare fiscală. Partea mai puţin favorabilă sau mai corect spus, costurile angajării noastre în salvarea zonei euro, a solidarităţii şi înfrăţirii europene, este că şi statele din afara Uniunii monetare, cum este şi România, trebuie să contribuie cu 50 de miliarde de euro la depăşirea crizei, bani care vor trebui daţi FMI pentru capitalizarea Fondului în vederea susţinerii statelor afectate de criză. Deocamdată nu se ştie cât vom plăti. Să nu ajungem însă în situaţia ca ce ni se dă cu o mână de la UE, prin absorbţia fondurilor europene (circa 5 miliarde de euro de la intrarea în UE) să ni se ia cu cealaltă, în condiţiile în care ţara noastră are deja un acord cu FMI de tip preventiv în valoare de 5 miliarde de euro. Asta pentru că dacă suntem de acord cu noile reguli europene şi solidari cu Statele Unite ale Europei, acest lucru nu poate fi doar unul declarativ, platonic, căci indolenţa grecilor şi excesele italienilor, trebuie plătite tot de cei săraci pentru ca cei bogaţi să trăiască la standarde europene. Grecii au de pildă 16.000 de euro pe cap de locuitor iar noi avem 6.500 de euro! Cine pe cine ar trebui oare să ajute ca solidaritatea europeană să nu fie  un nou… cal troian!
Gheorghe CIUL


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Editorial

Editorial

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de înlocuire a lemnului

Ziarul Unirea

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de schimbare a lemnului „Traficul” este restricționat pietonilor pe podul de lemn al laturii vestice a Cetății Alba Carolina, în vedere unor lucrări de înlocuire a lemnului. Un cititor al ziarulunirea.ro a trimis pe adresa redacției câteva imagini […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea