Suma uriașă pe care România trebuie să o plătească Uniunii Europene și Băncii Mondiale
România trebuie are de plătit sumă foarte importantă de bani, în septembrie, către Banca Mondială (BM) și Uniunea Europeană (UE) din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) la solicitarea AGERPRES.
Cea mai mare parte a sumei trebuie rambursată către Uniunea Europeană, respectiv peste 1,177 milioane de euro, iar 2,4 milioane de euro, către BM. Suma către UE reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială, cele 2,4 milioane euro sunt doar dobânzi și comisioane.
Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro. Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane de euro către Banca Mondială.
În 2016, România a plătit 113 milioane de euro către UE și Banca Mondială. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane de euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.
În 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.
România a achitat Uniunii Europene, în 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane). În perioada 2009 — 2016 suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.
România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.
Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).
România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Moody’s, avertisment dur: „România ar putea fi retrogradată dacă planul de consolidare fiscală nu va fi implementat în mod eficient”
Moody’s, avertisment dur: „România ar putea fi retrogradată dacă planul de consolidare fiscală nu va fi implementat în mod eficient” Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a finalizat o analiză periodică a ratingurilor României, inclusiv a ratingului pe termen lung Baa3, cu perspectivă „negativă”. Agenția a precizat că această perspectivă reflectă riscurile semnificative de implementare […]
Avertisment DNSC: ,,În fraudele telefonice, escrocii joacă multe roluri: bancă, autorități, curier, experți în investiții…sau chiar o „rudă” aflată în pericol”
Avertisment DNSC: ,,În fraudele telefonice, escrocii joacă multe roluri: bancă, autorități, curier, experți în investiții…sau chiar o „rudă” aflată în pericol” Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra fraudelor telefonice, în care escrocii se dau drept reprezentanți ai unor instituții, curieri, consultanți financiari sau chiar rude aflate în pericol. Potrivit instituției, scopul acestor […]
7-9 martie 2026 | Risc de avalanșă de gradul 3 din 5 la peste 1.800 de metri în Munții Șureanu
7-9 martie 2026 | Risc de avalanșă de gradul 3 din 5 la peste 1.800 de metri în Munții Șureanu Riscul de avalanșă este însemnat, de gradul 3 din 5, la peste 1.800 de metri în Munții Șureanu. Așa rezultă din buletinul nivometeorologic pentru perioada 6 martie 2026, ora 20.00 – 9 martie 2026, ora […]