Statistică oficială RUȘINOASĂ: În România, o treime dintre copii sunt săraci, deși părinții au un loc de muncă

Un copil din trei este sărac, în România, deşi provine dintr-o familie în care părinţii muncesc, fenomenul afectând şi unu din cinci copii din gospodării în care adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul activ, se arată în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

„România înregistrează pentru ambii indicatori cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european. Rata sărăciei copiilor din gospodării în care adulţii muncesc a crescut de la 29,1 la sută în 2007 la 32,6 la sută în 2012. Rata sărăciei copiilor din gospodării cu o intensitate a muncii foarte ridicată a scăzut uşor, de la 18,9 la sută în 2007 la 17,3 la sută în 2012. Aproape unul din zece copii trăieşte în gospodării fără locuri de muncă„, se arată în Strategia aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial.

Riscul de sărăcie relativă în rândul adulţilor care lucrează şi au copii în întreţinere este mai mult decât dublu în România faţă de UE27: 23,4 la sută, faţă de 11,5 la sută în 2012. În acelaşi an, rata privării materiale severe era în România de 29,9 la sută, faţă de 10,3 la sută în UE27, potrivit datelor prezentate în Strategie.

„Prin natura lui, indicatorul măsoară lipsa unor resurse de bază, care afectează copiii români în mare măsură. Dacă, în medie, la nivel UE, deprivarea materială afectează în ponderi apropiate copiii şi adulţii (11,7 la sută pentru populaţia sub 18 ani şi 10,3 la sută pentru cea între 18 şi 64 de ani), copiii români suferă mult mai accentuat de deprivare materială severă decât adulţii (37,9 la sută faţă de 27,9 la sută)„, se arată în documentul citat.

În total, 52,2 la sută dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind al doilea cel mai ridicat nivel din UE27, după Bulgaria. De asemenea, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate diferenţe din Europa între nivelul riscului în cazul copiilor şi cel înregistrat pe ansamblul populaţiei (41,7 la sută în 2012).

Cel mai ridicat risc se înregistrează în grupa de vârstă 12-17 ani (54,8 la sută) şi 5-11 ani (52,5 la sută).

„Riscul sărăciei şi excluziunii sociale creşte considerabil în gospodăriile cu mulţi copii (72,5 la sută dintre gospodăriile cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii) sau în cele monoparentale (60,7 la sută), acestea fiind cele mai afectate. În general, indiferent de structura gospodăriei, prezenţa unui copil creşte considerabil vulnerabilitatea economică„, se arată în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Din document reiese că mai mult de un copil din trei este sărac relativ şi aproximativ un copil din trei se află în sărăcie persistentă, fiind sărac în 2011, dar şi în cel puţin doi dintre cei trei ani anteriori.

„Adolescenţii (12-17 ani) sunt cei mai expuşi şi prin prisma valorilor indicatorului de sărăcie relativă, având nivelul cel mai ridicat de sărăcie relativă şi cea mai importantă creştere din 2007 (32,4 la sută) până în 2012 (38 la sută). Toate aceste diferenţe au un caracter profund teritorial, cu variaţii pronunţate între regiuni, precum şi între zonele urbane şi cele rurale„, se arată în documentul citat.

Totodată, mai mult de o treime dintre copiii săraci relativ din România sunt, în acelaşi timp, afectaţi de deprivare de locuire, faţă de ceva mai mult de un sfert dintre copiii săraci la nivelul UE27 şi aproximativ unu din zece copii non-săraci din România. În 2012, erau mai afectaţi copiii săraci cu vârste mici (46,3 la sută dintre cei sub 6 ani), faţă de adolescenţi (27,7 la sută dintre cei de 12-17 ani), în timp ce în UE27, copiii erau afectaţi la fel, indiferent de vârstă.

Specialiştii notează că sărăcia este mai ridicată în mediul rural, însă în ultimele decenii au început să se formeze în mediul urban zone compacte teritorial în care predomină sărăcia extremă.

„În toate aceste zone, copiii şi tinerii reprezintă principala categorie de populaţie (peste 60 la sută), în timp ce populaţia de 60 de ani şi peste reprezintă sub 10 la sută din total. Aceste zone sunt izolate de ansamblul spaţiului urban şi reprezintă forme de segregare spaţială care contribuie la consolidarea capcanei sărăciei„, se mai arată în Strategie.

Documentul prevede măsuri pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, respectiv acordarea unui pachet minim de servicii sociale pentru copil. În acest sens a fost deja realizat un studiu pentru stabilirea conţinutului pachetului minim de servicii şi au fost decise standardul de cost, dezvoltarea de servicii comunitare integrate, creşterea capacităţii instituţionale de definire şi de politici intersectoriale pentru protecţia drepturilor copilului la nivel central şi local şi creşterea calităţii serviciilor sociale destinate copiilor.

Sursa: mediafax.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI