Split TVA în România sau cum dinamitează Guvernul PSD mediul de afaceri

Despre guvernarea dezastruoasă a PSD-ALDE, din decembrie, anul trecut, încoace, se pot spune multe, căci au eșuat în atâtea domenii, incât e greu și să le ții evidența. 

Ca partid de opoziție, Partidul Național Liberal are, totuși, datoria să facă asta, concret, profesionist și aplicat, ori de câte ori este nevoie. S-a vorbit despre Ordonanța 13, au existat luări de poziție pertinente vis-a-vis de legile justiției sau creșterea accizei la carburanți, iar organizarea Centenarului Marii Uniri este, pentru PNL, o prioritate. Cred, însă, că în privința uneia dintre cele mai grave măsuri adoptate de Guvernul PSD până astăzi, o serie de aspecte trebuie obligatoriu subliniate și lămurite. Suntem conștienți cu toții, unii am fost din capul locului, că programul de guvernare al coaliției de la putere a fost complet fantasmagoric și deci imposibil de dus la îndeplinire. Liviu Dragnea n-a fost, nici el, străin de această realitate, dar în campanie, nu-i așa, e permis orice până treci puntea și a trecut-o.

ELIT

Astăzi, la aproape un an de la instalarea acestui guvern, acum cu prim-ministru diferit, asistăm, și cei ce au trecut teleormăneanul peste punte și ceilalți, la abordarea de tipul celei în care construiești diguri, fiind deja inundat. Realizând că punerea în practică a unor proiecte din programul de guvernare duce rapid la scăderea resurselor bugetare și la îngreunarea plății salariilor și pensiilor în sistemul de stat, coaliția de guvernământ recurge la măsuri aberante pentru a umple un gol pe care ei înșiși l-au generat, iar ținta perfectă e întotdeauna simplu de găsit de către PSD, mediul privat.

Sistemul Split TVA sau instituirea obligației creării contului separat de TVA, în sarcina contribuabililor din mediul privat, este, de departe, cea mai dură lovitură dată de Guvern, segmentului de afaceri, în ultimii ani. Să lămurim, înainte de toate, ce presupune acest mecanism ce urmează să fie implementant opțional, de la 1 octombrie  2017 și obligatoriu, începând cu 1 ianuarie 2018. Acest sistem presupune deschiderea de către subiectul impozabil, plătitor de TVA, a unui cont separat, diferit de contul curent, destinat exclusiv sumelor aferente circulației TVA, prin acest cont urmând să fie încasat TVA de la clienți și plătit TVA către furnizori ori către bugetul de stat.

Prin urmare, factura emisă de un plătitor de TVA va trebui achitată prin două plăți: una în contul curent, reprezentând valoarea produselor/ serviciilor, una în contul de TVA, reprezentând valoarea TVA pentru produsele/ serviciile respective. După logica pesedistă, traiul complicat e mai simplu.

Pentru început, e important să ne referim la rațiunea, invocată de inițiatori, ce justifică trecerea la acest sistem. Astfel, scopul actului normativ este, la nivel teoretic și declarativ, eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale, prin disciplinarea operatorilor de rea credință. Mai mult, așa cum reiese din nota de fundamentare a actului normativ, impactul asupra mediului de afaceri este unul, culmea, favorabil. Ne întrebăm, pe bună dreptate, conform cărui studiu a fost stabilit acest impact, în condițiile în care o astfel de cercetare este, în cazul de față, inexistentă. Dacă privim aceeași notă de fundamentare, observăm cu surprindere că, la capitolul ”impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii”, apare sintagma ”Nu este cazul”. Este lesne de înțeles că această abordare denotă un dezinteres profund pentru efectele negative pe care actul normativ le va avea în zona IMM-urilor. În practică, Ordonanța 23/2017 este dovada clară a faptului că acest guvern nu respectă operatorii economici onești și de bună credință, pedepsindu-i, prin blocarea resurselor financiare, în loc să îi protejeze. Mai exact, guvernanții propun indisponibilizarea resurselor contribuabililor și punerea lor la dispoziția bugetului de stat,  înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreo altfel de motivație fiscală. Nu-i așa că e evident, deja, impactul favorabil?

O problemă majora a acestui act normativ este faptul că incalcă legislația europeană în vigoare, și anume, Directiva 2006/112/CE. Acest document prevede la Titlul XIII, Capitolul 2 – Derogări supuse autorizării. Secțiunea 1, art. 395, alin. 1, următoarele: ”Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile prezentei directive, în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA sau al prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de fraudă”, iar la alin. 2, ”Un stat membru care dorește să introducă măsurile prevăzute la alineatul 1, trimite o cerere Comisiei și îi furnizează acesteia toate datele necesare..”. Așadar, guvernul de la București nu poate adopta o astfel de măsură fără a primi această derogare din partea Consiliului European. Mai mult, pentru a primi această autorizare, e nevoie, după cum o spune și textul normei europene, de un studiu de impact foarte bine fundamentat, pentru ca membrii Comisiei să aibă toate informațiile necesare și să decidă în deplină cunoștință de cauză. Este extrem de clar că inițiatorii proiectului nu aveau cum să obțină derogarea respectivă, din moment ce, probabil, nici nu au cerut-o.

Mergând mai departe, totuși, încercăm să găsim sursa de inspirație a acestui proiect, aflând imediat, de la inițiatori, că modelul preluat a fost cel italian. Nimic mai fals.

Sistemul italian diferă de cel propus la noi, din multe puncte de vedere. În primul rând, guvernul italian a respectat, la momentul introducerii măsurilor, procedura prevăzută de normele europene în vigoare, obținând derogarea de la Consiliul European. În al doilea rând, în Italia, reglementarea privind TVA-ul defalcat nu e una generală, ci face referire strictă la persoanele și domeniul de activitate avute în vedere (livrările de bunuri și prestarea de servicii către autoritățile publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase în acest domeniu). Nu în ultimul rând, textul legal face vorbire despre durata de aplicare TEMPORARĂ a normei, cum este normal în cazul oricărei măsuri menită să combată fenomenul de evaziune fiscală și frauda, ce derogă de la regula generală. Unii susținători ai Ordonanței 23/2017 invocă și exemplul polonez, necunoscând, probabil, faptul că în Polonia sistemul este unul opțional și temporar, iar la implementarea lui s-a ajuns în urma multor ani de analiză și studii temeinice. Da, guvernul Dragnea-Tudose putea să se inspire din acest sistem, fiind mult mai de apreciat o variantă temporară și, eventual, încurajându-se optarea pentru ea prin diferite facilități fiscale. Dar, în goana după venituri la bugetul de stat, e greu să mai faci analize, studii și cercetări pentru a găsi cele mai bune soluții, barda e mult mai la îndemână.

O întrebare care se pune, concret, este privitoare la crearea contului respectiv de TVA, aici legiuitorul ne liniștește asigurându-ne că Trezoreria va deschide, automat și gratuit, câte un astfel de cont pentru fiecare operator economic cu cod de TVA, tranzacționarea prin intermediul acestuia fiind nepurtătoare de comisioane. Ulterior, însă, aflăm că aceste conturi permit doar tranzacții în lei, iar sistemul de internet banking nu este implementat, această etapă estimându-se a fi parcursă doar după jumătatea anului viitor.

Așadar, imaginați-vă că agenții comerciali vor trebui să completeze, zilnic, stive, mai mici sau mai mari, de ordine de plată pe suport de hârtie și să le depună, după ce au stat câteva ore la cozi interminabile, în timp ce, la poarta firmei, îi așteaptă, probabil, alți distribuitori, alte facturi, alt TVA de splitat. În cazul în care optează pentru varianta deschiderii unui astfel de cont la bancă, operatorul comercial se lovește de comisioanele bancare asociate tranzacțiilor de acum numeroase și de taxele aferente serviciului de internet banking pentru noul cont. Oricare ar fi drumul ales, lucrurile devin complicate, în loc să se simplifice, dar asta nu contează pentru PSD, zona de business e electoratul.. altora.

Unele dintre companiile cele mai afectate de această măsură sunt, cu siguranță, companiile mari, spre exemplu cele de telecomunicații sau utilități, unde vorbim de milioane de utilizatori care fac plăți la interval de minute. Aceste societăți sunt aduse în situația în care vor fi obligate să își înființeze un departament axat exclusiv pe monitorizarea permanentă a plăților TVA realizate de beneficiari, dar și să își adapteze soluția informatică la noul sistem. Astfel de modificări pot duce la costuri exorbitante, iar perioada de implementare a noilor sisteme poate ajunge până la un an. De asemenea, obligația instituită de noua lege, se aplică și persoanelor nerezidente, adăugându-se unui lung șir de poveri administrative și fiscale care fac, oricum, România un mediu nefrecventabil pentru investitorii străini.

Ajungând și la capitolul sancțiuni, observăm că acestea pot ajunge și la 50% din suma TVA nevirată, nivel ce încalcă grav principiul proporționalității. Singura zonă în care nu găsim vreun soi de sancțiune este în cazul în care ANAF nu va reuși să gestioneze acest mecanism și mai ales în situația în care aprobările privind retragerea de numerar din contul de TVA vor depăși termene rezonabile. Tot printr-un studiu de impact, dacă acesta ar fi existat și legea nu s-ar fi făcut pe picior și cu hei rup-ul, am fi aflat dacă instituțiile statului sunt pregătite să se adapteze acestui sistem, din punct de vedere administrativ și de control.

Concluzionând, e limpede că Partidul Național Liberal nu poate fi de acord cu această ordonanță și cu felul în care afectează operatorii de bună credință din mediul privat. Din nefericire, incapacitatea PSD de a gestiona dezastrul produs de pomenile electorale acordate în acest an, duce România pe marginea prăpastiei, blocând astăzi motorul economiei, mediul de afaceri. Suntem convinși că sporirea incasărilor la bugetul de stat trebuie realizată prin măsuri care să încurajeze concurența loială și conformarea voluntară și niciodată prin acte normative coercitive și restrictive, îndepărtate de la spiritul democratic european.

ALIN IGNAT, 

Vicepreședinte / Purtător de cuvânt al PNL Alba Iulia

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Comunicat de presă Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă și dezvoltată

Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Părerea ta contează: Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, vă invită să vă spuneți opinia despre viitorul educației

Europarlamentarul de Alba, Victor Negrescu, invită persoanele interesate de îmbunătățirea sistemului educațional să răspundă la mai multe întrebări, în cadrul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

17 ianuarie 2021, 21 de ani de la moartea lui Ion Rațiu, politicianul al cărui papion a devenit simbolul democrației

*”Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge, ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine“,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi ai acestui an!”

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

1 comentariu

ilie de la uzina 18 septembrie 2017 at 12:05

Aoleu domnu patron, nu mai putem face evaziune?
sa se rezolve domnule
sa mearga treaba, sa vina banu
ce bine te pricepi tu la afaceri.
afaceri facute pe trotuarul orasului.
split tva este o minune pentru tara asta.

Comentariile sunt oprite