Sorin Bumb: Cum a dat Călin Potor cu sinceritatea-n fasole!

Este un moment în viaţă când oricât te-ai strădui să pari ceea ce nu eşti, să pozezi în altceva decât în ceea ce te cunoaşte lumea, gheaţa se sparge şi adevărul iese la suprafaţă. Călin Potor a avut parte recent de întălnirea cu adevărul. În primul său interviu, cu întrebări nefabricate şi adresate nepărtinitor s-a trezit în faţă cu adevărul. Debusolat şi total nepregătit. Albaiulienii care au urmărit cel mai recent interviu online al deputatului de Alba au avut parte de imaginea clară care a dezvăluit adevăratul motiv al plecării din PDL. Dincolo de valoarea îndoielnică a ideilor şi a discursului, deputatul Potor a dat cu sinceritatea-n fasole şi a recunoscut public, indirect sau mai degrabă involuntar, că ideologia nu mai are demult de-a face cu politica. Politica bunăstării personale este cea care-l defineşte cel mai bine.
„Pot să mă joc şi eu puţin cu Consiliul de Administraţie de la spital? Pot?? Pot??? Or pot, or plec… Nu vreau preşedinte, dar măcar membru!”. Acesta a fost motivul real al plecării lui Potor din PDL, faptul că i s-a refuzat numirea în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean Alba. Mi-aţi luat jucăria, mă joc în altă parte, văd eu din mers cum o reglez.
Putem spune că a uneltit de această dată chiar împotriva propriei persoane. Un glonţ destinat foştilor prieteni care azi a ricoşat în cel care l-a tras. Iar arma s-a declanşat mai devreme decât şi-ar fi dorit Potor. Urmărind interviul realizam că pe de o parte îi reproşează Puterii şi administraţiei locale că nu a „exportat” valori umane reale la Bucureşti, spre deosebire de Opoziţie, pe vremea când era, la rândul ei, Putere. Pe de altă parte, el însuşi s-ar cam retrage din acelaşi Bucureşti spre care, înainte de a purcede, cu trenul, în afişul electoral, îl credea frumos şi bănos pentru a se desfăşura aici, local, cu altă jucărie cerută, mai mare şi mai frumoasă – Primăria Alba Iulia. În plus, se face că nu înţelege că „exportul” acesta de neuroni dinspre PNL au fost de fapt nişte reglări de conturi, nişte achitări de datorii şi, în definitiv, o simplă lipeală la ciolan, indiferent că avea forma unui consiliu de administraţie sau a unui birou parlamentar .
Cu alte cuvinte cităm: „Nu sunt îndrăgostit de Bucureşti sau de hotelul la care stau, naveta e grea, vreau acasă, eu sunt pentru alt fel de muncă”. Ne întrebăm de ce a cerut voturile albaiulienilor pentru a merge la Bucureşti?! Din păcate nici acasă nu e bine. De o bună bucată de timp nu mai e binevenit la masa familiei. La masa noii familii politice. Pentru ce să candidezi? Să ajungi primarul lui Atanasiu şi să ceri voie de fiecare dată când vrei să-ţi însuseşti câţiva metri pătraţi din domeniul public?
În acelaşi interviu domnul Potor a arătat că ştie, în mare, cam ce ar trebui făcut în munca de spital şi cât ar costa salvarea unui pacient, însă de aici şi până la a demonstra ce a făcut el, personal, în patru ani de mandat pentru spital e cale lungă. Pe care încă o parcurge acelaşi domn care, când e vorba de răspunsuri concrete, punctuale, preferă răspunsul „evaziv că-i mai permisiv”.
Ceea ce ar fi trebuit să fie pentru domnul doctor o vitamină electorală de sezon s-a transformat într-un medicament acru, prescris prost şi înghiţit pe nerăsuflate. Cu erupţii necontrolate la nivel de morală şi moralitate. Diagnosticul îl vor pune cetăţenii!

Sorin BUMB

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---