La sfârşitul săptămânii trecute, redacţia noastră a fost vizitată de directorul medical al Spitalului orăşenesc Ocna Mureş, dr. Igor Cojocaru, şi de directorul unităţii medico-sociale din această localitate, jurist Daciana Oprea. Cei doi au ţinut să ne aducă în atenţie demersurile pe care le-au făcut în favoarea menţinerii în funcţiune a spitalului, în condiţiile în care tocmai dânşii sunt acuzaţi de către unii dintre ocnamureşeni că ar dori desfiinţarea acestuia. Ei ne-au declarat că, în sensul sprijinirii funcţionării Spitalului Ocna Mureş, au făcut demersuri la mai multe instituţii, după cum urmează: Primăria şi Consiliul Local Ocna Mureş, Casa de Asigurări de Sănătate Alba, Direcţia de Sănătate Publică Alba, Prefectura şi Consiliul Judeţean Alba. În adresa pe care cei doi au înaintat-o instituţiilor menţionate se arată că: „în prezent Spitalul orăşenesc Ocna Mureş acordă servicii medicale de calitate unui număr de 29.500 de persoane, respectiv: asistenţă medicală spitalicească (medicină internă, pediatrie, chirurgie, obstetrică-ginecologie, neonatologie şi recuperare), servicii ambulatorii de specialitate, asistenţă medicală de urgenţă, investigaţii şi intervenţii medicale şi chirurgicale, servicii de recuperare şi balneo-fizioterapie.”
Demersul celor doi vine în contextul în care, prin HG 212/2011 a fost aprobat Programul de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, program ce se adresează autorităţilor administraţiei publice locale care, prin hotărâri de consilii locale pot decide înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice, prin reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi (spitale), care se desfiinţează, spitale aflate în reţeaua proprie a acestora. Având în vedere faptul că la Ocna Mureş funcţionează şi o unitate medico-socială, serviciu public de interes local acreditat, de tip rezidenţial, desfiinţarea spitalului ocnamureşean şi transformarea sa în cămin pentru persoane vârstnice (o unitate similară celei medico sociale) este un nonsens. Sau cel puţin nu repezintă o necesitate! Cu alte cuvinte, dacă spitalul s-ar desfiinţa, oraşul Ocna Mureş ar avea două cămine pentru persoane vârstnice (sau două unităţi de protecţie socială) şi niciun spital. Cei doi petenţi au mai subliniat şi faptul că atât spitalul cât şi unitatea medico-socială se confruntă cu o adresabilitate crescută pentru serviciile lor! Dânşii mai menţionează faptul că o decizie în acest sens nu poate fi luată fără o evaluare a spitalului din punct de vedere al managementului calităţii actului medical, respectiv al managementului resurselor umane (din totalul de 145 de angajaţi doar 8 sunt medici specialişti şi 3 medici cu timp parţial), precum şi a dotării spitalului cu aparatură medicală, abia după aceea fiind posibilă clasificarea spitalului, în funcţie de criteriile minime obligatorii pentru funcţionarea acestora!
Demersul celor doi ar putea fi încununat cu succes, după cum ne-a confirmat dr. Horea Timiş, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Alba: „Noi am făcut doar nişte propuneri la nivelul ministerului, dar decizia o au autorităţile administraţiei publice locale, în acest caz Primăria şi Consiliul Local Ocna Mureş. Oricum, orice decizie s-ar lua în cazul de faţă, permanenţa serviciilor medicale primare va fi asigurată. Dar vă voi putea spune mai multe lucruri mâine (azi, 21 martie- n.red), în urma teleconferinţei cu participarea ministrului Sănătăţii.”. Iar pentru că vorbim despre propuneri, trebuie să menţionăm că Prefectura Alba, la rândul său, a înaintat o adresă ministrului Sănătăţii, în care arată că, în urma consultării cu Direcţia de Sănătate Publică Alba, cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba şi cu Sindicatul Sanitas, în ceea ce priveşte comasarea sau reprofilarea spitalelor, face următoaele propuneri: Spitalul de pneumoftiziologie Aiud să fie comasat cu Spitalul municipal Aiud; Spitalul de boli cronice Câmpeni să fie comasat cu Spitalul orăşenesc Câmpeni; Spitalul orăşenesc Abrud să fie menţinut; Spitalul orăşenesc Ocna Mureş să fie menţinut; Spitalul orăşenesc Zlatna să fie tranformat în secţie de boli cronice, exterioară Spitalului Judeţean Alba; Centrul de sănătate Baia de Arieş să fie reprofilat. Cât priveşte Spitalul orăşenesc Cugir, care este de tip pavilionar, acolo se propune concentrarea activităţii iar prin eliberarea unui pavilion să se înfiinţeze un cămin de bătrâni. Dar, după cum spuneam, ultimul cuvânt îl au autorităţile administraţiei publice locale, în funcţie de bugetele de care acestea dispun!
Ioan HĂNŢULESCU

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI