Rămâi conectat

Actualitate

Situația familiilor copiilor din mediul rural, dramatică. Aproape o treime nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi

Publicat

în

În ‘Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european’ realizat în cadrul unui proiect al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și UNICEF România, se arată că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.

Saracie‘66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele românești merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creștere cu 2% (în 2013) față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013’, se arată în document, citând raportul ‘Bunăstarea copiilor din mediul rural’ (2012 și 2014) realizat de World Vision.

Potrivit acestuia, unul din cinci copii între 0 și 5 ani nu a fost la medic în ultimul an și aproape jumătate dintre aceștia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afecțiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puțin un copil din gospodărie a abandonat școala. Același raport arată că 1 din 5 copii muncește înainte sau după școală și 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de ‘sărăcie severă’, cu mai puțin de 15 lei pe zi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepția Bulgariei. Riscul sărăciei și excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulți copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) și în cele monoparentale (60,7%).

Integrarea socială a copiilor și tinerilor proveniți din sistemul instituționalizat de protecție a copilului reprezintă o provocare importantă. În noiembrie 2011, erau înregistrați 1.432 de tineri 16-18 ani și 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament și cu risc mare de excluziune socială. La finele anului 2011, erau înregistrați 83.658 de copiii ai căror părinți erau plecați la muncă în străinătate.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani.

‘O treime din populație este afectată de de privare materială severă, în sensul că nu-și poate permite să achiziționeze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu șanse mici de a căpăta acces corespunzător la piața muncii. Există inegalități în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunități dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniți și integrați prin intervenții din exterior’, se arată în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

Același document spune că pentru copii (cu vârste între 0 și 17 ani), obiectivul combaterii sărăciei și excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-și dezvolta întregul potențial, indiferent de originea socială, prin dotarea lor cu abilitățile, cunoștințele și experiența necesare pentru a-și atinge pe deplin acest potențial individual ca și cursanți de succes, persoane cu încredere în sine și în forțele proprii, cetățeni responsabili și contribuabili la dezvoltarea societății.

În ceea ce privește adulții de vârstă activă pe piața muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală a României. Obiectivul pentru cei care au depășit vârsta activă este aceea ca vârstnicii să fie apreciați și respectați, să rămână independenți și să poată participa la toate aspectele vieții în calitate de cetățeni activi, precum și să se bucure de o calitate ridicată a vieții într-o comunitate sigură.

‘Romii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educație sau mediul de rezidență. Analiza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie a indicat faptul că romii sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii (33 % dintre ei trăiau în sărăcie absolută pe baza pragului național al sărăciei din 2013, în timp ce doar 3,4 % din populația care nu este de etnie romă au avut niveluri de consum sub pragul sărăciei). Îngrijorător este faptul că riscul de sărăcie este extrem de mare pentru copiii romi — rata de sărăcie în cazul lor este de 37,7 %, în timp ce rata națională a sărăciei este de doar 4,3%’, se arată în strategie.

‘Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european’ spune că în perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din România a rămas slab finanțat.

‘În condițiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, România nu a cheltuit niciodată mai mult de 0,3% (2005) — 0,5% (2012) cu aceste servicii. În general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale și medicale din România (cumulat), nu depășea 5% din PIB în 2010, în condițiile unei medii europene de 10%’, se arată în document.

Potrivit acestuia, în România, costurile din sistemul de asistență socială sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestații, deși societatea civilă a argumentat în nenumărate rânduri că, în lipsa completării lor cu serviciile sociale, acestea nu reușesc să adreseze în mod eficient incluziunea socială a beneficiarilor sau să limiteze dependența acestora de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creștere cu 4,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureș, Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj’, informează Ministerul.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea obligatorie a locuințelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) față de aceeași perioadă a anului precedent. (V.N.)

Sursa Agerpres


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Publicat

în

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se reuneşte vineri într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar care a izbucnit în Europa, variola maimuţei, o infecţie virală frecventă în vestul şi centrul Africii, după ce peste 100 de cazuri au fost confirmate sau sunt suspectate în mai multe state europene, relatează News.ro citând Reuters.

Comisia OMS care urmează să se întâlnească este grupul consultativ strategic şi tehnic privind pericolele infecţioase cu potenţialul de a se transforma în pandemie sau epidemie (STAG-IH), care consiliază OMS cu privire la riscurile infecţioase care ar putea reprezenta o ameninţare în domeniul sănătăţii la nivel mondial.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cazurile de variola maimuţei au fost până în prezent confirmate în cel puţin cinci ţări europene – Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania, Franța şi Italia – precum şi în Statele Unite, Canada şi Australia.

Variola maimuţei se răspândeşte în Portugalia şi Spania: zeci de cazuri înregistrate în cele două țări
Cele mai recente cazuri au fost raportate, vineri, în Portugalia, unde au fost identificate 23 de cazuri confirmate, şi în Spania, unde au fost raportate 21 de cazuri.

Alte 21 de cazuri suspecte sunt investigate la ora actuală în Spania, 19 în regiunea Madrid, unul în Insulele Canare şi unul în Andaluzia, au anunţat autorităţile sanitare spaniole.

Identificată pentru prima dată la maimuţe, boala se răspândeşte de obicei prin contact apropiat şi s-a răspândit rar în afara Africii. Aşadar, aceste cazuri în lanţ au stârnit îngrijorare în Europa.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca focarul să evolueze într-o pandemie precum Covid-19, având în vedere că virusul nu se răspândeşte la fel de uşor ca SARS-COV-2.

Variola maimuţei este o infecţie virală cu simptome uşoare, precum febra, dureri de cap şi erupţii cutanate.

Nu există un vaccin specific, însă cele mai recente studii arată că vaccinurile care au fost folosite pentru eradicarea variolei sunt până la 85% eficiente împotriva variolei maimuţelor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Autorităţile britanice au anunţat joi că oferă un vaccin împotriva variolei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi altor persoane care ar putea fi expuse.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Publicat

în

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul al II-lea 2022, până la 14,2% în iunie, comparativ cu 11,2% în proiecție precedentă, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în luna decembrie a anului 2022 și la 12,4% în iunie 2021, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior, estimează Banca Națională a României.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5% prognozate anterior.

Elit - Gustul Desăvârșit

Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2%”, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2022.

La acea dată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Responsabile de deteriorare continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, cu precădere sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice.

În acelaşi timp, s-a observat că efectele inflaţioniste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din probabile corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor energetice.

Pe acest fond, descreşterea ratei anuale a inflaţiei este aşteptată să se întrerupă şi să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi şi să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaţioniste adiţionale ale şocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflaţiei, inclusiv în condiţiile ponderii ridicate deţinute în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susţinut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creştere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe şi indirecte, deosebit de ample, ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste modice şi în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creşterea uşor sub aşteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 şi perspectiva încetinirii mai pronunţate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflaţiei de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaţioniste ample ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potenţate în continuare de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

Asemenea efecte sunt aşteptate să decurgă îndeosebi din creşteri mult mai ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi din scumpirea drastică a energiei şi din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele acestui an, deşi într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9% în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunţată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecţiei la 4,2%, faţă de valoarea de 3,2% prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar uşor inferioară celei anticipate, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 şi semnificativ mai pronunţat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, şi va fi doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potenţial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creşterii dinamicii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al influenţelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricţiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariaţi şi din afluxul de refugiaţi ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-şi stopeze însă creşterea în 2022, şi să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creşterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanţuri de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuţiei acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenţi, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condiţiile unei scăderi relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se mărească şi în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar uşor, evoluţie considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potenţialelor implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele potenţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Incertitudini şi riscuri decurg şi din evoluţiile economice din China, în contextul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor severe instituite, ce ar putea slăbi şi mai mult economia globală şi comerţul internaţional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanţuri de producţie-aprovizionare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

Publicat

în

Cum va fi VREMEA în weekend: Meteorologii anunță vreme cu mult soare, dar și șanse de averse în anumite zone ale țării

În weekend-ul 21 – 22 mai, meteorologii anunță vreme cu mult soare în Capitală și pe litoral, dar și cu șanse de averse.

Vremea sâmbătă, 21 mai 2022

Harta Administrației Națională de Meteorologie (ANM) arată că ziua de sâmbătă, 21 mai 2022, vine cu vreme frumoasă în București, Constanța și Sulina, cu soare puternic și temperaturi între 15 și 26 de grade în Constanța, 17 și 23 de grade în Sulina și 13 și 32 de grade în București.

Elit - Gustul Desăvârșit

Va fi cer variabil în Craiova și Râmnicu Vâlcea și temperaturi la fel ca-n Capitală, cu maxime de 32 de grade Celsius, minime de 10. În Sibiu, temperaturile minime vor fi de 7 grade, iar cele maxime vor ajunge până la 28 de grade.

Se anunță averse și descărcări electrice în Iași, Botoșani, Cluj Napoca și Arad, unde temperaturile maxime vor urca, de asemenea până la valori cuprinse între 27 și 32 de grade Celsius.

Vremea duminică, 22 mai 2022

Duminică, norii vor pune stăpânire pe țară, iar maximele vor scădea cu câteva grade. În București, cerul va fi parțial noros, iar temperaturile vor fi cuprinse între 17 și 28 de grade Celsius.

Cer parțial noros va fi și-n Sulina și-n Constanța, unde maximele nu vor depăși 22-23 de grade Celsius. În Botoșani și-n Iași, maximele zilei de sâmbătă nu vor trece de 24 de grade Celsius.

În Cluj-Napoca și-n Sibiu, maximele vor fi de 22-23 grade Celsius. În Arad, cerul va fi variabil, iar temperatura maximă va ajunge la 27 de grade Celsius. Cer variabil va fi și-n Craiova și-n Râmnicu Vâlcea, unde temperaturile maxime vor fi de 28-29 grade Celsius.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare