Sfecla roşie, un aliment care luptă împotriva dezvoltării tumorilor

Tratamente cu sfeclă roșie • Preparate din sfeclă rosie • Rețete cu sfeclă roșie

Sfecla roşie se numără printre legumele care pot fi păstrate şi în lunile geroase, de iarnă, fără a-şi pierde calităţile. Ea reprezintă un ajutor extraordinar pentru organism, în timpul sezonului rece, numărându-se şi printre alimentele tradiţionale româneşti de Crăciun. Şi încă un avantaj: sfecla roşie este un ajutor extraordinar pentru sănătatea copiilor încă din timpul vieţii intrauterine, substanţele sale active protejând fetusul în pântecele mamei. În medicina naturistă, sfecla este o adevărată legendă, proprietăţile sale vindecătoare în bolile sângelui, în cele tumorale sau ale ficatului, fiind cunoscute încă de acum 150 de ani, când întemeietorii terapiei naturale moderne au readus la lumină primele leacuri tradiţionale, prin studii ştiinţifice.

Citește și: Quinoa – proprietăți • Cum se prepară și se consumă ? • Quinoa rețete • Quinoa beneficii

Tratamente cu sfeclă roşie

Hipertensiunea. Valorile crescute ale tensiunii arteriale, dar şi tensiunea arterială oscilantă, sunt domeniile în care se obţin cele mai rapide şi spectaculoase efecte terapeutice cu sucul de sfeclă roşie. O jumătate de pahar din această licoare, obţinută cu storcătorul electric centrifugal, duce la o scădere cu până la 20% şi la o stabilizare a valorilor tensiunii arteriale, efecte observabile la doar 30-60 de minute după ingerare. Aceste elemente au fost demonstrate prin studii făcute pe pacienţi umani, la mai multe spitale universitare din lume. Ca urmare, în 2010, Societatea Americană de Cardiologie a introdus consumul regulat al sfeclei roşii printre recomandările sale pentru prevenirea şi tratarea hipertensiunii arteriale.
Afecţiunile vaselor de sânge. Pigmenţii care dau culoarea specifică sfeclei roşii au, între altele, un efect extraordinar pentru menţinerea sănătăţii şi a elasticităţii vaselor de sânge, în special a venelor. Ca atare, persoanelor predispuse genetic (care au avut antecedente în familie) spre varice le este recomandat consumul sistematic de sfeclă roşie, care previne pierderea elasticităţii vaselor de sânge şi formarea dilataţiilor şi stazelor venoase. Persoanele care deja au varice în formare, trebuie să ţină cure serioase cu sfeclă roşie, pentru a preveni extinderea acestora. Sucul proaspăt, precum şi salata de sfeclă roşie crudă este recomandată şi celor care au mâinile şi picioarele mai tot timpul reci, din cauza circulaţiei periferice deficitare, deoarece principiile active din această legumă dilată vasele de sânge de la extremităţile corpului şi stimulează inima să pompeze cu mai multă putere sângele.
Anemia. Contrar credinţei “populare”, sfecla roşie conţine cantităţi de fier destul de reduse, dar cu toate acestea, este unul din cele mai bune remedii anti-anemice. De ce? Deoarece această legumă conţine vitamina C, magneziu, mangan şi vitamina B6, care sunt esenţiale pentru asimilarea acestui oligoelement, dar şi pentru producţia de globule roşii. Mai mult, această rădăcinoasă conţine substanţe care stimulează hematopoieza, adică procesul de formare a globulelor roşii (hematiilor). Ca atare, contra anemiei se recomandă o cură de o lună, cu sfeclă, din care se consumă câte 150 de grame, o dată la două-trei zile. Pentru o mai mare eficienţă în tratarea anemiei, se introduc în dietă şi alte alimente bogate în fier, cum ar fi gălbenuşul de ou, polenul de albine, alga calcaroasă, drojdia de bere.

Citește și: Pepenele galben proprietăți • Pepenele galben în cura de slăbire • Pepenele galben vitamine • Tratamente cu pepene galben

Graviditatea. Fiind foarte bogată în vitamine din complexul B (mai ales în vitamina B9), precum şi în oligoelemente, sfecla roşie este un aliment ideal pentru o dezvoltare sănătoasă a fetusului. De asemenea, consumul de sfeclă roşie previne şi tratează eficient unele probleme specifice sarcinii, altfel foarte dificil de combătut, cum ar fi hipertensiunea sau varicele. În plus, datorită substanţelor antioxidante şi antimutagene pe care le conţine, această rădăcinoasă previne mutaţiile pe care le-ar putea suferi copilul în faza intrauterină.
Bolile stomacului şi ale intestinului. Sucul de sfeclă roşie obţinut cu ajutorul storcătorului electric centrifugal este unul din cele mai bune remedii contra arsurilor gastrice, a refluxului gastro-esofagian sau a ulcerului. Acest suc este puternic alcalin, tamponând aciditatea excesivă din stomac. Cele mai bune rezultate se obţin combinând 100 ml de suc de sfeclă roşie, cu 100 ml de suc de cartofi cruzi şi 500 ml de suc de morcov. Rezultă o licoare cu un gust nu foarte plăcut, dar extraordinară pentru prevenirea şi calmarea durerilor sau arsurilor gastrice produse de hiperaciditate. Efectele benefice ale acestei legume nu se opresc însă la nivelul stomacului. Intestinul este unul din marii beneficiari ai salatelor de sfeclă. Acestea conţin cantităţi impresionante de substanţe nedigerabile, numite fibre alimentare, care curăţă sistematic tubul digestiv, fiind un factor activ contra constipaţiei şi a sindromului colonului iritabil, dar şi pentru prevenirea cancerului de colon şi de rect. Administrarea sfeclei crude sau fierte, câte 150-300 de grame pe zi, previne boala, ajută la normalizarea tranzitului intestinal, precum şi la menţinerea tonusului fizic şi psihic al bolnavului de cancer. Studii recente au arătat că un consum corespunzător de sfeclă crudă duce la formarea unui anumit tip de celule la nivelul intestinului gros (numite prescurtat CD8), care detectează şi distrug formaţiunile maligne la acest nivel.
Leucemia. Poate că sfecla roşie nu ar fi atât de intens studiată în zilele noastre de către medici, dacă în urmă cu 100 de ani, un terapeut austriac nu ar fi tratat cu succes mii de pacienţi bolnavi de leucemie, cu ajutorul acestei legume. Este vorba de terapia cu suc de sfeclă, ţelină şi morcov a germanului Rudolf Breuss, care a salvat vieţile multor pacienţi cu diferite boli maligne ale sângelui. Sucul de sfeclă este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi cunoscuţi, favorizează formarea de elemente figurate ale sângelui (în special de hematii), are efecte antitumorale directe. Se recomandă consumul a 300 de ml de suc de sfeclă roşie, zilnic, pe o perioadă de 60 de zile, urmată de 15 zile de pauză, după care tratamentul se poate relua. Este o terapie puternică, dar care nu intră în opoziţie cu nici un alt fel de tratament, alopat sau naturist.
Cancerul. Sucul de sfeclă, la fel ca şi sfecla crudă, consumată în salate, sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. Vitaminele (C, A, B1, B2), fibrele insolubile, flavonoidele conţinute de această leguminoasă sunt tot atâtea remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimţite mai ales atunci când sunt administrate pe termen lung şi din surse naturale. Administrarea sucului de sfeclă a dat cele mai bune rezultate în combaterea cancerului pulmonar, gastric, hepatic. De asemenea, sucul şi salata de sfeclă roşie sunt utile în profilaxia formelor de cancer hormono-dependente, cum ar fi cel testicular, de prostată sau la sân.

Citeşte şi: Dovlecelul prorietăţi • Remedii cu dovlecei • Boli prevenite cu ajutorul dovleceilor: scleroza multiplă, supragreutatea, miopie, cataractă, boli oculare, cancerul • Tratamente interne: astm, reumatism, poliartrită reumatoidă, ischemia cardiacă, constipaţia, hipertrofia prostate

Prepararea sfeclei roşii

În stare crudă, sfecla roşie nu are un gust grozav, dar acţiunile sale terapeutice sunt foarte puternice, de unde şi necesitatea ca ea să fie administrată cu atenţie şi într-un dozaj destul de precis. Iată câteva noţiuni în acest sens.
Sfecla crudă. Foarte puţine persoane îi agreează gustul, aşa încât, de obicei, sfecla crudă este consumată în salatele de crudităţi în asociere cu alte rădăcinoase, cum ar fi morcovul, ţelina, pătrunjelul, sau cu salată verde ori varză roşie. Doza zilnică pentru ca sfecla crudă să-şi exercite proprietăţile terapeutice este de 100-150 de grame. De regulă, o cură cu sfeclă crudă durează minimum două săptămâni, durata maximă fiind de până la două luni.
Salata de sfeclă fiartă. Substanţa care dă culoarea specifică sfeclei roşii se numeşte betalaină, şi este destul de sensibilă la fierbere şi extrem de sensibilă la coacere. Ca atare, sfecla nu va fi consumată coaptă, ci doar fiartă şi nu oricum, ci în coajă şi doar până se înmoaie (se verifică prin împungere cu o furculiţă). După fierbere, sfecla roşie se curăţă de coajă, se dă prin răzătoare, se adaugă 1-3 rădăcini de hrean rase, apoi sare, ulei şi oţet după gust. Se adaugă şi puţină miere, după care se amestecă bine componentele şi se pun într-un borcan închis ermetic. Salata de sfeclă se poate păstra la frigider fără probleme vreme de două săptămâni, timp în care îşi va conserva proprietăţile terapeutice. Este un remediu excelent contra răcelilor, bronşitelor, afecţiunilor reno-urinare.
Sucul de sfeclă roşie. Se obţine cu ajutorul storcătorului electric centrifugal, proces care se poate realiza doar casnic, întrucât sucul trebuie consumat proaspăt, pentru a avea maximum de forţă curativă. Rădăcina de sfeclă roşie se spală foarte bine, se curăţă de părţile stricate sau lemnoase, dar nu se decojeşte (!), deoarece coaja conţine cele mai multe vitamine şi minerale. După aceea, se taie în bucăţi şi se introduce în storcătorul centrifugal. Sucul rezultat se pune într-un recipient de sticlă, apoi se păstrează la rece. Zilnic se administrează 100-300 ml din acest suc, în mai multe reprize.

Citeşte şi: Stirul plantă medicinală • Stirul – proprietăţi • Ştirul – culegere, conservare, efecte • Uleiul de seminţe de ştir • Ştir împotriva cancerului

Precauţii şi contraindicaţii

La aproximativ 15% dintre cei care consumă sfeclă roşie, urina capătă o culoare roşie, fenomen denumit beturie, care nu arată vreo afecţiune sau intoxicaţie, ci doar o incapacitate parţială a organismului de a asimila anumiţi nutrienţi din sfeclă. Abuzul de consum de suc de sfeclă (peste 400 ml) poate determina o paralizie temporară a corzilor vocale. De asemenea, la doze mari de suc de sfeclă roşie sau la sucul de sfeclă consumat simplu, fără suc de morcov, pot apărea stări de greaţă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI