Statul român, avantajat de inflație. Analist economic: Noi sărăcim, statul se îmbogățește

În contextul majorării necontrolate a prețurilor și a inflației în creștere, analistul economic Adrian Negrescu a explicat că există soluții pentru stoparea inflației și prețurilor

”Soluții există. Toate țările din Uniunea Europeană au luat măsuri. Vă dau exemplul Poloniei! Polonia a plafonat prețurile la utilitățile importante până în 2024. Mai mult decât atât, a redus tot ce înseamnă taxe, accize pe prețurile carburanților, prețurile energiei, pe prețurile gazelor.

Guvernul polonez s-a asigurat că mecanismele economice funcționează în așa fel încât, într-adevăr, scăderile astea de taxe să nu fie speculate de băieții deștepți care își fac de cap în România. Dar pentru asta ai nevoie de un stat care să funcționeze și un stat care să intervină atunci când este nevoie, pentru că în lupta asta cu inflația noi suntem ca Don Quijote. Ne luptăm cu morile de vânt, nimic altceva”, a afirmat analistul la B1TV.

Economistul a mai arătat și cine este avantajat de această stare de fapt: ”Cel avantajat de această inflație este statul român. Adună mai mulți bani la buget. Noi sărăcim iar statul se îmbogățește”.

La întrebarea de ce românii nu regăsesc îmbogățirea statului în veniturile lor, cum ar fi pensii, salarii majorate sau investiții, Adrian Negrescu a spus că: ”Dacă ne uităm pe facturile din primul semestru, că acelea sunt cele relevante, unde s-au dus cei mai mulți bani? La salariile bugetarilor, care s-au dublat față de acum patru ani, la cheltuielile cu bunuri și servicii care au crescut cu 30%. la investițiile pe care nu le vedem, apropo, investițiile s-au redus în România cu 15% față de anul trecut, și la funcționarea unui stat care trăiește în continuare în huzur și bucurie, și veselie sau cu tot felul de sporuri, cu tot felul de facilități, în condițiile în care ni se cere nouă, românilor de rând, să stingem lumina și soarele, să stăm în frig”, a subliniat economistul.

Economistul a mai atras atenția că statul face ”o chestie absolut bizară, în momentul de față ne spune nouă să folosim mai puțin curent electric, dar subvenționează cu 10 mii de euro fiecare mașină electrică achiziționată în România. Păi unde e dreptate și unde egalitatea, până la urma urmei, în fața legii?”, a conchis comentariul economistul Adrian Negrescu.

Analistul economic Adrian Negrescu critică modul de abordare al oficialilor problmea energiei și face o previziune sumbră pentru această iarnă când va trebui să plătim facturile la energie.

Adrian Negrescu a spus că: ”Nu știu dacă vreodată autoritățile române au transmis cu transparență niște informații reale din piețele de energie, de gaze sau din toate domeniile de activitate. Autoritățile vin de fiecare dată cu mesajul asta optimism, pentru că trebuie să fie optimiștii de serviciu în această situație economică. Ar fi și culmea ca autoritățile să vină și să pună gaz pe focul temerilor populației, temerilor companiilor legate de această perspectivă. Cert este că, în realitate, situația nu arată deloc bine raportat la modul în care gestionăm această situație și la modul în care Europa privește practic această criză energetică care se prefigurează în această iarnă.

Toate mesajele transmise ieri de Ursula von der Leyen sau mai mult o culegere de bune intenții, gen ca să fie bine, ca să nu fie rău, ca să mă exprim simplu, pentru că multe dintre acele mesaje sunt doar la nivel declarativ, fără să fie însoțite de niște măsuri concrete care să vină într adevăr să repună situația din piața energetică pe niște traiectorii predictibile. Ce am aflat ieri, am aflat ieri că europenii încearcă să plafoneze prețul gazelor, un fel de mecanism din ăsta de solidaritate la nivel european, prin care încercăm să-i cerem lui Putin să ne vândă gaze la un anumit preț. Va fi destul de dificil”, a declarat analistul la B1TV.

Sursa: dcbusiness.ro

Noutăți PENSII 2022: Când apare noua formulă de recalculare a pensiilor

O nouă formulă de recalculare a pensiilor în funcție de care vor fi recalculate 5 milioane de pensii ar trebui găsită de Guvern până la finalul anului curent.

„Lucrez și cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială în contractul de asistență. Ţinem la legea 127, ne dorim îmbunătățirea legii. Cred că în două-trei saptămâni voi fi în posibilitatea să am baza de material astfel încât să invit partenerii sociali să-mi fie parteneri în scrierea acestor reforme atât de importante pentru cetățenii români”, a declarat recent ministrul Muncii la postul de televiziune România TV.

Referitor la formulă de calcul a pensiilor, Marius Budăi a menționat că ”suntem deschiși la îmbunătățire. Dacă găsim o formulă mai bună, o vom aplică”.

Daniel Baciu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, a explicat, la rândul său, inechităţile din sistemul de pensii, pe care România s-a angajat prin PNRR să le elimine, vin din faptul că în ambele legi anterioare modul de calcul a fost mult complicat inutil, iar acesta ar trebui, din punctul său de vedere, simplificat prin eliminarea stagiilor de cotizare, rămânând doar să se înmulţească valoarea punctului de pensie cu numărul anilor de contibuţie.

Stagii de cotizare diferite

„Bineinteles ca suntem parte (n.r. din procesul stabilirii noii formule de calcul a pensiilor), este un grup de lucru mai larg la nivel de Ministerul Muncii, suntem si noi, sunt si specialisti din Ministerul Muncii, care lucreaza la elaborarea noului act normativ. Orice act cu impact mare social trebuie sa aiba o nota de fundamentare foarte temeinica. Asa s-a intamplat si in 2001, daca va amintiti, la legea 19, a trebuit sa avem acest contract de consultanta cu o institutie internationala credibila, care sa gireze cumva cand acest act normativ intra in procesul de legiferare.

Parerea mea, ca specialist care lucreaza de peste 20 de ani, aceste inechitati care sunt acum sunt din faptul ca in ultimii 20 de ani au fost generate de formula de calcul care se aplica. Daca luam ultimele legi, 19 si 163, de fiecare data s-au folosit stagii de cotizare diferite, dar prevazute de lege. Deci avem acum in plata pensii cu acelasi numar de puncte, dar cu stagii de cotizare diferite. S-au folosit stagii de la 20 la 35 de ani. Inclusiv diferite intre barbati si femei. Daca acelasi numar de puncte il imparti la 20 sau la 35 de ani, ies cifre foarte diferite.

Acel număr de puncte

Parerea mea este ca ar trebui sa se renunte la aceste stagii de cotizare si sa se revina la o formula de calcul simpla, in care sa se aplice doar acel principiu al contributivitatii. Practic, acel numar de puncte, care sa fie acelasi pentru toata lumea, inmultit cu o valoare agreata, atunci vor disparea inechitatile. Practic, noi asta facem acum, aducem acel numar de puncte, pe care nu il avem”, a spus Baciu.

Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, Guvernul și-a luat angajamentul de a modifică Legea Pensiilor în beneficiul pensionarilor români. În momentul de față, pensia media este de aproximativ 1.600 de lei, în timp ce peste 1,25 milioane de pensionari au pensie de doar 1.000 de lei.

Vârsta de pensionare

În ceea ce privește vârsta de pensionare, Marius Budăi preciza, zilele trecute, că ”am spus clar că nu trebuie să punem carul înaintea boilor, trebuie să ne ocupăm de creşterea speranței de viață și abia peste ani să avem o discuție onestă cu cetățenii români. Nu se pune problema unei majorări a vârstei de pensionare”. Totuși, o decizie trebuie luată, având în vedere că pensionarea la 70 de ani va fi opțională, iar cei care aleg să muncească până la vârsta de 70 de ani vor beneficia de facilități fiscale din partea Ministerului de Finanțe. Așadar, și aici trebuie luată o decizie.

Tot în PNRR este prevăzut ca, până în anul 2035, să existe o egalizare a vârstei de pensionare femei-bărbați, iar femeile să se pensioneze tot la 65 de ani. Sunt decizii care trebuie luate într-un timp foarte scurt, pentru că de toate aceste modificări depind banii europeni care ne vin prin PNRR. Pe de altă parte, s-a tot vorbit de o impozitare a acestor pensii foarte mari, însă, până în acest moment, nu a fost luată o decizie în coaliția de guvernare, iar timpul începe să îi preseze pe liderii politici.

Sursa: dcbusiness.ro

” width=”20″ height=”20″>

Declarația unică: Ce se va schimba în 2023 la chirii, dividende sau drepturi de autor

O serie de modificări fiscale care vor intra în vigoare începând cu anul viitor vă poate afecta semnificativ veniturile, mai ales dacă înregistrați câștiguri din activități independente sau din chirii sau dividende.

Dacă ai venituri din divedende, de exemplu, trebuie să reții că se majorează cota de impozit pe dividende de la 5% la 8% pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române şi pentru cele distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative. Important de precizat este că această cotă de 8% se va aplica dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

De altfel, eniturile din dividende primite de o persoană juridică română din statele membre ale UE sunt neimpozabile la calculul de impozit pe profit indiferent de forma sa de organizare, atât timp cât aceasta intră sub incidența legislației române (în prezent acest tratament se aplică doar persoanelor juridice cu forma juridică de „societate cu răspundere limitată”, ,,societate pe acțiuni”, „societate în nume colectiv”, ,,societate în comandită simplă”.

Totodată, o analiză Pwc relevă faptul că scutirea privind impozitul pe dividende se va aplica dacă atât beneficiarul cât și plătitorul dividendelor sunt o ,,societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, precum și pentru alte forme de organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidența legislației române – modificarea se aplică în trei zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 16/2022.

În situația-n care ești un profesionist și înregistrezi venituri din activiăți independente, reține că se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obțin venituri din activități independente pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obțin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor.

Se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, după cum urmează:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art.76 alin. (2) litera k) din Codul fiscal, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Conform explicațiilor Avocatnet.ro, „obligația de a completa declarația unică în privința acestei contribuții apare de la minimul de șase salarii, iar nu de la 12, iar cei care nu depun declarația vor fi impozitați din oficiu de Fisc, prin aplicarea cotei de CASS la nivelul de șase, 12 sau 24 de salarii minime brute”.

Acestea fiind spuse, sursa citată mai notează că „persoanele care obțin venituri în mod independent, ca PFA, din chirii, dividende, drepturi de autor ș.a.m.d. s-au obișnuit în toți acești trei ani cu un singur plafon de la care apare obligația de plată a contribuției la pensii (CAS) și a celei la sănătate (CASS). Plafonul unic de 12 salarii minime brute mai este relevant anul acesta și se mai reflectă în plățile ce se vor face până pe 25 mai anul viitor, dar pentru veniturile din 2023 vorbim de două noi plafoane pe care contribuabilii vor trebui să le respecte”, mai notează sursa citată.

Practic, în privința CAS, din 2023, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, baza anuală de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară SAU nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

În privința CASS, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, atunci baza pentru acestea se va calcula la nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe ţară, nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară SAU nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Pentru românii care au imobile pe care le închiriază, prin OG nr. 16/2022 se stabilește venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Se elimină astfel cota forfetară de cheltuieli de 40%.

Se introduce obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractul încheiat între părți, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora. Se va emite un ordin al președintelui ANAF care va detalia procedura de înregistrare a acestora.
Schimbările fiscale care te afectează în mod direct, de anul viitor

Totodată, nu trebuie să scapi din vedere nici faptul că, tot din 2023, se schimbă semnificativ impozitarea proprietăţilor imobiliare.

„Se elimină diferenţierea impozitului în funcţie de tipul de proprietar – persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piaţă. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) transmite autorităţilor din ţara noastră un set de recomandări pentru îmbunătăţirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piaţă, atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale, şi includerea preţului terenului în valoarea impozabilă a clădirii – o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcţiei se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului”, explică specialiștii Deloitte.

Tot aceștia ne oferă un exemplu concret de calcul, pentru a ne face o idee despre ce impact vor avea măsurile fiscale asupra proprietarilor de imobile din țara noastră. Astfel, pentru un apartament de trei camere cu destinaţie rezidenţială din Bucureşti, construit după anul 2011, din zona staţiei de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeaşi cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va creşte anul viitor cu cel puţin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunţată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

Sursa: playtech.ro