Se țin de cuvânt, nu?!

De câteva zile aud tot mai des de la indivizi permanent nemulțumiți că USL este o adunătură de mincinoși care au promis în campanie că în România o să curgă numai lapte și miere și când colo, acum, la pompele stațiilor de benzină curge doar un carburant cu mult mai scump decât înainte.
Cred că acești oameni transformați peste noapte din susținători în acuzatori nu pricep nimic, nu știu care sunt regulile și motivele care stau la baza acestei avalanșe de scumpiri ce a dat peste noi chiar din prima zi acestui an.
Să fie foarte clar că guvernul nu vrea răul nimăniu și că se străduieștre din răsputeri să facă numai bine românilor. Una dintre preocupările deosebite pe care le are onoratul guvern este aceea de a pune la treba creierele românilor, să-i oblige să producă și ei câte ceva pentru ca această țară să poată ieși din criză cât mai repede și dacă se poate prin forțe propi.
Personal credeam că după douașeci și mai bine de ani de democrație adevărată și „adevăr” spus în față, românilor le vine cam greu să să pună botul la promisiunile făcute de drăgălașii noștrii politicieni. Se pare că nu este așa și că dusul cu zăhărelul o să meargă încă mult timp de acum încolo. Întotdeauna există un număr semnificativ de oameni care vor face așa cum li se spune de către simpaticii politicieni sau de către oamenii presei aservite. Ca urmare mulți merg la vot spunându-și: „Îi votez pe ăștia că nu-s ca ceilalți și nu fură, sau dacă fură, fură mai puțin, că nu mai au de unde”. Orbiți de mesajele frumos ambalate în vorbe mai dulci decăt mierea promisă, sau mai veninoase decât colții viperei, atunci când este vorba despre ceilalți, românul schimbă, din nou, scimbarea votând pe cei care cred ei că nu fură sau fura mai puțin. Pe dracu! Toți sunt la fel! Toți fură și toți mint la fel, de multă reme, de dinainte de pseudorevoluția din decembrie 89. Dacă românii și-ar pune le muncă mițile și și-ar aduce aminte ce s-a întâmplat în campaniile trecute ar constata că minciunile sunt aceleași și că onorații și drăgălașii noștri politicieni nici nu se mai străduiesc să inventeze ceva nou. Apoi, cu fundurile și burțile lor din ce în ce mai adipoase sunt preocupați până peste cap pentru… nu pentru românii de rând, pentru ei, pentru familiile lor și pentru gașca lor, uită ce au promis și chiar fac tocmai pe dos.
Am dreptate sau n-am asta este ceea ce va trebui să spuneți dumneavoastră cei ce citiți aceste rânduri. Eu îmi fac datorie etalând doar câteva peomisiuni și fapte.
În campanie, actuala putere promitea cu surlele și trâmbițele sale o creștere economică de minim 4 procente în fiecare an de guvernare, crearea a milioane de locuri de muncă, reîntregirea salatiilor și pensiilor tăiate fără milă de fostul guvern, scăderea fiscalității și la 19% TVA. Să nu mai spun de cei 1.200 de kilometrii de autostradă, lucru pe care nu l-au crezut nici membrii partidelor din alianță. Ca urmare la fel ca și la alegerile locale, cu mici inginerii condamnabile și cu ajutorul unui segment importand al populației mai brunete și-a obținut și tăiat o felie deosebit de groasă din tortul guvernării. Cantitatea i-a lăsat și pe ei cu gura căscată, dar asta este „dacă așa a vrut poporul…”
Totul a fost Ok până după așezarea dosurilor durdulii în fotolii, lucru încă nefinalizat, ca apoi să înceapă sarabanda. Gazul și curentul electric, pietrele de moară a tuturor românilor, s-au scunpit cu zece procente, prețurile la carburanți au crescut și cresc ritmic, la fel au crescut prețurile alimentelor, legumelor și cel al taxelor locale. Acum se anunță creștere de prețuri la alcool, tutun și cafea. S-a întrodus o taxe nouă, cea de primă vânzare a automobilului.
Este bine, această avalanșă are toate șansele să continue, să nu uităm că suntem abia în cea de a doua lună a anului și în primul an de guvernare, iar ei au calculat gradualitatea creșterilor în așa fel încât românii să stea liniștit și să îndure. După cum merg treburile se pare că o să fie bine de tot. Mai ales că, mai nou, s-a promis scăderea, pe cale naturală a numărului de pensionari, o adevărată povară în opinia lor pentru bugetul public. La cum merg treburile cred că ar fi bine să le punem o întrebare: Pe când ne dau și pământ, câte o parceleă pentru fiecare, să fie întinsă cam 1 pe 2 metri? Că doar tot se țin de cuvânt, nu!?

Dorel Lazăr

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

5 Comentarii

Jean Valjean 21 februarie 2013 at 8:44

Cetatene de la blocul independentilor…..se vede portocaliul sub camasa.
Nu te-am vazut insa deloc in timpul guvernarii BOC unu doi trei patru etc si MRU sa spui ceva despre cetatenii aia care taiau, se imprumutau aiurea si i-au lasat pe altii sa le plateasca datoriile.
Astia de acum nu sant perfecti, dar sa ii injuram numa’ pe astia de acum si sa ii uitam pe aia care au nenorocit tara este prea de tot.
INDEPENDENTULE !!!

HH(87,53%) 21 februarie 2013 at 12:48

HOPA, PEDELISTUL DOREL LAZAR TRAIESTE !
E NEMULTUMIT CA INCA REZISTA USL-UL DUPA DEZASTRUL LASAT IN URMA, DUPA „BOMBELE CARE LI SE SPARG MEREU IN FATA” DUPA GUVERNARILE BASISTE !
* unde ai auzit de crearea a „milioane de locuri de munca si de crestere economica de cate 4% pe an sau de TVA de 19% din 2013”, probabil in vreo crasma, in tren….
Duhnesti a basism toarse !

Gudurau 22 februarie 2013 at 10:54

Gudurate mai tovarase pedelacheu, dar tu sa nu uiti ca nici populatia nu uita cum furau pedelacheii portocacalii, ca aveau SUCCESURI oricit de prosti si agramati erau, ca urmareau BRANCONERII, ca umbalu cu posete Vuiton pe cind taiau pensii, salarii si alocatii la MAMICUTE, ca numeau pe unii GAOZARI si TIGANI IMPUTITI, fara sa pateasca ceva din partea comisiile de discrimare rasiala, ca dadeau palme copiilor, ca le duceau parca in batjocura, pantofi cu tocuri inalte la sinistratii de pe urma inundatiilor, sau ursuleti de plus, ca dadeau afara fara rost toate bordurile ca sa le puna pe ale adrieeeeeanului, ca faceau sali de sport pe unde traiesc doar pensionari, etc. etc. Si acum te trezisi mata bre neica nimeni, sa te dai rotund in gara mica si sa fcai aprecieri de doi lei? Nu uita zicala unei deputate ca o papagalitza de a voastra, care spunea CIOCU MIC, CA NU SUNTETI LA PUTERE !!!

Lazar Dorel 22 februarie 2013 at 14:50

Nu pentru a ma scuza, ci pentru a demonstra redau mai jos un editorial publicat in Ulpia Jurnal la trei sau patru luni de la instalarea lui Basescu la Cotroceni. Poate asa veti intelege care este pozitia mea.

Presa este în permanentă opoziţie

Se pare că atunci când spuneam în urmă cu câteva săptămâni că noul preşedinte şi o parte din actualul Guvern dau semne de alunecare spre totalitarism, am avut dreptate. Chiar dacă unora nu le place trebuie să ne aducem aminte de episodul „Măi animalule!” al unuia dintre cei care au locuit în palatul Cotroceni. Atunci preşedintele zilei avea ce avea cu jurnaliştii care nu-şi făceau datoria aşa cum vroia domnia sa, iar întrebările mai puţin comode le-a considerat ca fiind un atac. Episodul se repetă, numai că are alt actor principal. Noului locatar al palatului Cotroceni nu-i plac opiniile diferite de ale sale (lucru constatat şi la alţi actuali demnitari). Mai mult, acuză că presa nu-şi face treaba şi că s-a apucat să facă tot felul de scenarii şi prezumţii care arată în majoritatea lor spre dealul Cotrocenilor. Oare aţi face treaba înseamnă a lăuda ca pe vremuri „iubitul conducător”? înseamnă să-i aplaude la comandă izbânzile, sau unele glume şi expresii care uneori aduc prejudicii tuturor? Anii comunismului au lăsat în unii urme mai adânci decât se credea. Altfel nu se explică existenţa numeroaselor persoane care nu acceptă ca odată ajunse undeva sus, la putere, să fie criticate. Chiar dacă poziţiile ocupate vremelnic sunt în parte datorate şi celor ce trudesc în presă, ajunşi sus, unii cred că dreptatea este numai a lor şi că o opinie diferită este de neacceptat. O opinie diferită este un complot la adresa măreţelor idei şi idealuri de talie naţională sau internaţională pe care ei le emană prin toţi porii. Ceea ce s-a întâmplat în săptămânile din criza ostaticilor este relevant în ceea ce priveşte manipularea prin presă, iar sfârşitul acestei crize şi atacurile preşedintelui la adresa unor jurnalişti relevă unele reminiscenţe pe care le-am fi dorit eliminate odată cu căderea comunismului. A încerca să impui un anumit mod de abordare oamenilor din presă este de neconceput într-o societate democratică. Este un atac la libertatea de exprimare lucru specific regimurilor totalitare. În ultima perioadă, s-au înmulţit criticii care reproşează jurnaliştilor că nu le mai laudă „izbânzile” şi că au trecut în opoziţie. În democraţie, presa, prin ceea ce face ea, ar trebui să fie într-o opoziţie permanentă faţă de greşelile şi abuzurile celor pe care tot ea i-a ajutat să ajungă la putere. Lucrul acesta ar trebui să nu-l uite nici preşedintele şi nici ceilalţi care s-au lepădat de haina opoziţiei. Într-o democraţie niciodată presa nu va fi în totalitate de acord cu ceea ce puterea face. O presă adevărată va fi într-o permanentă opoziţie constructivă.
De aceea critica preşedintelui cum că „presa nu-şi face treaba” este cel puţin bizară şi de neaşteptat de la un om care şi-a făcut din adevăr şi dreptate , din democraţie, arme şi stindarde în lupta pentru putere. Căderea multor guverne şi conducători s-a datorat faptului că nu au luat seama la semnalele trase de presă sau că au încercat să o oprime. Presa, dacă este adevărată, este în permanentă în opoziţie, indiferent cine este la putere.

Misu viteazu, calare pe breazu ! 22 februarie 2013 at 19:11

Oricine ai fi stimabile, esti un mare ratat si un pupincurist portocacaliu !

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...