Şcolile şi stindardul românismului sub cupola Astrei!

Pe parcursul mai multor zile Asociaţiunea ASTRA prin Despărţămintele „Timotei Cipariu” Blaj şi „Ioan Neagoe” Stremţ-Teiuş au organizat refacerea şi constituirea de noi cercuri culturale ASTRA în localităţile Teiuş, Stremţ, Geomal, Geoagiu de Sus, Galda de Jos, Benic, Cetea, Întregalde, Galda de Sus. Reprezentanţii Asociaţiunii ASTRA, Silvia Pop, preşedintele Despărţământului „Timotei Cipariu” Astra Blaj, Cristian Florin Bota – preşedintele Despărţământului „Ioan Neagoe” Astra Stremţ-Teiuş, însoţiţi de Rică Roman, corespondentul ziarului „Unirea” s-au deplasat în localităţile mai sus amintite unde au luat legătura cu organele locale reprezentative – primari, viceprimari, profesori, învăţători, preoţi, medici cărora li s-a prezentat statutul de funcţionare al ASTREI, istoricul ei precum şi rolul hotărâtor în emanciparea poporului român de-a lungul celor 150 de ani de când a luat fiinţă (1861).
În urma întrunirii cu reprezentanţii fiecărei localităţi mai sus amintite, aceştia şi-au ales conducerile cercurilor respective, totodată dând şi denumirea lor, cu nume ale unor personalităţi de vază care au făcut cinste localităţilor în care au trăit: „Vasile Bârluţiu” Liceul Teoretic Teiuş, „Gheorghe Popa”, Şcoala Generală I-VIII Stremţ, „Ştefan Meteş” Şcoala Generală din Geomal, „Vasile Bologa” Şcoala Geoagiu de Sus, „Nicolae Drăgan” Şcoala Galda de Jos, „Vetuţa Pop” Şcoala Cetea, „Adrian Nestor”, Şcoala Galda de Sus, „Amos Frâncu” Şcoala Benic, „Ştefan Cotora” Şcoala Întregalde.
Iată şi numele preşedinţilor de cercuri care vor fi coordonaţi de dl. Cristian Florin Bota, preşedintele Despărţământului „Ioan Neagoe” Stremţ-Teiuş: la Liceul Teiuş prof. Maria Pascu, la Stremţ prof. Simona Voicu, la Gromal preot Ovidiu Tuluc, la Geoagiu de Sus prof. Adelia Muntean, la Galda de Jos urmează a se desemna preşedintele la prima întrunire a cercului, la Cetea, înv. Adriana Laţiu, la Galda de Sus inv. Sabina Nistor, la Benic prof. Dorin Bota, iar la Întregalde urmează să se aleagă.
Străbătând aceste trasee mai sus amintite am remarcat că în 8 localităţi inclusiv oraşul Teiuş, şcolile nu poartă nicio denumire. Una singură, Galda de Jos, are denumirea „Nicolae Drăgan”. Cum e posibil aşa ceva?
Avem atâţia oameni de seamă în acest perimetru (Trascău – Munţii Apuseni) începând cu martirii Horea, Cloşca şi Crişan, continuând cu paşoptiştii Avram Iancu, cu o serie de tribuni, apoi scriitori ardeleni, oameni deosebiţi în diferite domenii etc. care merită să fie trecuţi pe fruntea clădirilor în care sunt aceste şcoli, prin aceasta atestând că românii dintotdeauna au fost în aceste locuri, nu aşa cum cred alţii care pândesc şi în tot momentul vor să-şi aroge drepturi care nu li se cuvin. Mă refer în special la unguri care, cu o încăpăţânare acerbă, revendică sfântul Ardeal Românesc. Rog Inspectoratul Şcolar Judeţean să impună tuturor şcolilor (sunt sigur că sunt foarte multe şi în Apuseni) să poarte denumiri româneşti şi mai mult să fie într-o concordanţă perfectă şi continuă cu ASTRA care a fost şi este „stindardul românismului în Transilvania”.
Rică ROMAN, Blaj

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News