Curier Județean
Săptămână Albă: 24 februarie – 1 martie. Simbolism, tradiții, obiceuri și superstiții
Pentru creştinii ortodocşi, 24 februarie 2020 reprezintă intrarea în Săptămâna Albă sau a brânzei. Este săptămâna care precede Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, fiind cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă. Postul Sfintelor Paşti durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Postul Paștilor este precedat de Săptămâna Albă sau a Brânzei, perioada în care nu se mai mănâncă alimente din carne, ci doar brânză, lapte și ouă. Miercuri si vineri, în Săptămâna Albă, se mănâncă și pește.
Săptămâna Albă sau a Brânzei începe luni, după Lăsatul secului de carne. Ortodocșii nu mai mănâncă alimente cu carne, în schimb toata săptămâna pot fi consumate produse precum lapte, brânză și ouă. În plus, în zilele de miercuri si vineri se poate mânca și pește, fiind zile cu dezlegare la pește .
Din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunți. De altfel, nunți nu se fac tot postul și nici în Săptămâna luminată, săptămâna Paștelui.
În Săptămâna Albă, miercuri, se rostește pentru prima dată în perioada Triodului, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – “Doamne și Stăpânul vieții mele”, rugăciune care va fi rostită tot postul până în miercurea din Săptămâna Mare.
Citește și: Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2022, 2023, 2024, 2025
În zilele de miercuri si vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie, fiind zile aliturgice.
Potrivit tradiției, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curți și gradini curățându-se și arzându-se uscăturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece și duminica de Lăsatul Secului de brânză.
În duminica Lăsatului sec de brânză se fac mese care se încheie tradițional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit și zicătorile: “Cu un ou se astupă gura acum, cu alt ou se destupă gura la Paști” sau “Oușor, oușor, să-mi pară Postul ușor!”.
La mesele îmbelșugate din duminica Lăsatului sec de brânză nu poate lipsi “bulzul”, făcut dintr-un boț de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză grasă de oaie și apoi este copt pe jăratec.
Un alt obicei este “bătutul halviței”: halvița se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă să o apuce cu gura.
Superstițiile spun că pe sfoara rămasă de la “bătutul halviței” se fac din loc în loc atâtea noduri câți membri are familia, apoi i se dă foc.
Superstiția spune că ultimul nod înaintea căruia se stinge sfoara desemnează pe cel mai norocos membru al familiei în acel an.
Pentru a avea spor la bucate și în gospodărie, dar și pentru “hrănirea” morților, se pune pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcinta cu branza care se lasa acolo până-n seara duminicii respective.
O altă superstiție din Săptămâna Albă este ca gospodinele să așeze oalele și cratițele numai cu gura în jos, pentru a fi ferite de pagubă.
Noaptea, flăcăii ies pe dealuri cu torțe si șomoioage aprinse pentru ca “să alunge frigul și iarna”. În Duminica lăsatului sec de brânză oamenii își cer iertare unii altora pentru a intra împăcați în Postul Paștilor.
Abţinerea de la petreceri
În post se recomandă abţinerea de la petreceri şi de la orice alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală, prin urmare Săptămâna Albă este ultima în care creştinii ortodocşi se pot bucura de activităţi sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, perioadă dedicată rugăciunii.
Este o intrare treptată în Postul Mare, după ospeţele din „Câşlegii de Iarnă”, respectiv din perioada dintre Crăciun şi Lăsatul secului, când se fac petreceri, nunţi etc. Ion Ghinoiu aminteşte, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), citându-l pe Marian Sim. („Sărbătorile la romăni. Studiu etnografic”, 1898), că în această săptămână „numai nebunii pornesc a se însura, numai proştii şi urâţii satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toţi cei cuminţi, câţi au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte”. Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privaţiuni asumate şi, prin urmare, este un răstimp de agitaţie, veselie, care culminează cu petrecerea dată cu o zi înainte de intrarea în post.
Duminica acestei săptămâni mai este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor, exprimând astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare. Astfel, zilei următoare, prima din Postul cel Mare, i se mai spune şi Lunea Curată, pentru că toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.
Sursa: calendarulortodox.ro, adevărul.ro
Curier Județean
MÂINE| Biblioterapia, la Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga”, Alba: „Despre dependența emoțională”, tema de marți a atelierului de psihologie
MÂINE| Biblioterapia, la Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga”, Alba: „Despre dependența emoțională”, tema de marți a atelierului de psihologie
Mâine, 28 martie 2023, de la ora 17.00, psihoterapeutul Cosmin Bara și bibliotecara Luiza Pop vă dau din nou întâlnire la Biblioterapia, atelier de psihologie practică organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
Dezbaterea pe tema „Despre dependența emoțională”, care va avea loc în Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, va putea fi urmărită și live, pe pagina de Facebook a instituției.
„Atunci când ne gândim la dependențe, prima dată ne ducem cu gândul la dependența de droguri, de tutun sau de alcool, și ne gândim mai puțin la dependențele emoționale. Deși acestea există, de cele mai multe ori nu sunt identificate și nici tratate.
Vom descoperi împreună care sunt modurile în care devenim dependenți de o emoție și vom învăța tehnici concrete prin care putem alege să schimbăm acele stări emoționale care ne pot afecta calitatea vieții”, transmit organizatorii.
Proiectul cultural 3.30 Biblioterapia face parte din programul 3 ANIMAȚIE CULTURALĂ al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, prin intermediul atelierelor de psihologie practică fiind promovate cărți tematice din colecțiile bibliotecii.
Curier Județean
“Secretele antreprenorului de succes”: Conferință de presă, la Alba Iulia, cu un om de afaceri surpriză, din județul Alba
“Secretele antreprenorului de succes”: Conferință de presă, la Alba Iulia, cu un om de afaceri surpriză, din județul Alba
După un start în forță la Oradea, în 22 februarie, evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes” își continuă drumul prin țară și se oprește, de data aceasta, la Alba Iulia, în 5 aprilie, organizat de IMM Club în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Județului Alba.
Primul eveniment din seria ”Secretele antreprenorului de succes”, desfășurat la Oradea, a beneficiat de prezența unui antreprenor emblematic pentru bihoreni, Dan Pavel. Este cel care a clădit unul dintre cele mai cunoscute brand-uri din retail-ul românesc, BENVENUTI. Povestea lui fiind extrem de valoroasă pentru orice antreprenor aflat în căutarea succesului în afaceri.
Având în vedere acest precedent, este firesc să vă întrebați deja cine este antreprenorul a cărui poveste o vom afla la Alba Iulia. Înainte de toate, însă, trebuie spus că județul Alba are un puternic spirit antreprenorial. Acest spirit este vizibil atât prin ponderea mare a afacerilor antreprenoriale de dimensiuni mari și mijlocii prin comparație cu orice alt județ “dezvoltat” din țară, cât și prin numărul mare de antreprenori care se lansează în diverse competiții – precum EY Entrepreneur Of The Year™ – și mai apoi obțin rezultate remarcabile.
Referitor la antreprenorul a cărui poveste o veți afla în evenimentul de la Alba Iulia, vă spunem acum doar atât despre el: este un om al locului, crede că ”educația, sub toate formele ei (teoretică și practică, formală și informală) este vitală pentru atingerea succesului unui antreprenor” și că ”rolul de model pentru ceilalți antreprenori este extrem de important pentru amplificarea curentului antreprenorial românesc și un număr cât mai mare de companii românești puternice contribuie la dezvoltarea generală a societății.”
Mereu și-a dorit să fie diferit față de competiție și să fie cel mai bun, să fie numărul 1 în industria în care activează. În calitate de lider, crede că reziliența în business înseamnă capacitatea de a privi schimbarea drept oportunitate, și nu ca pe un pericol. Nu în ultimul rând, este unul dintre liderii de business din județul Alba și se implică activ și constant în proiecte de educație și antreprenoriat. Pe 5 Aprilie, la Alba Iulia, vom devoala identitatea acestui antreprenor pentru cei care vor fi prezenți în sală.
După ce vom afla ”Povestea unui antreprenor de succes”, în sesiunea ”Informația în Primul Rând” profesioniști și oamenii dedicați cauzei antreprenorilor vor discuta cu cei prezenți despre o serie de teme interesante, dintre care menționăm:
– De ce managerul profesionist este o alternativă pentru succesiunea în afacerile antreprenoriale?
– Care sunt beneficiile și capcanele finanțărilor nerambursabile pentru antreprenori?
-Care este cel mai mare risc neasumat de către antreprenori?
-Cum poate avea un business antreprenorial acces la un sistem informațional și de decision-making performat, așa cum au corporațiile?
La finalul evenimentului, în cadrul secțiunii ”Dezvăluim secrete”, veți putea participa la un workshop cu tema ”De ce managementul riscurilor este ingredientul secret al afacerilor de succes? Cum poate afacerea ta să beneficieze de pe urma acestui secret?”
Curier Județean
Drumul comunal „pe urmele lui Avram Iancu” va fi modernizat pe o lungime de aproape 6 kilometri: Undă verde din partea APM Alba
Infrastructura rutieră din Comuna Avram Iancu – Pe urmele lui Avram Iancu va fi modernizată. Proiectul a primit avizul de mediu din partea APM Alba.
Infrastructura rutieră propusă pentru modernizare prin acest proiect este în lungime de 5,81 km și se găsește în domeniul public al comunei Avram Iancu ocupând o suprafață de 20311 mp, aflată în intravilanul și extravilanul comunei.
Modernizarea drumurilor este necesară pentru că facilitează și accesul populației din satele aparținătoare comunei spre centrul comunei. Populația cu domiciliul permanent în satele aparținătoare comunei sunt deservite de drumurile menționate.
Printre efecte sociale pe care le va avea modernizarea drumurilor din comuna Avram Iancu se numără și:
-îmbunătățirea condițiilor de muncă și de protecție a muncii;
-dezvoltarea turismului;
-satisfacerea intereselor în perimetrul forestier ale altor sectoare de exploatare;
-asigurarea legăturii, pentru unele așezări omenești, cu rețeaua de drumuri publice.
-asigurarea intervențiilor în timp optim în caz de incendiu și de calamități.
Perioada de implementare propusă este de 36 de luni.
Foto: primariaavramiancu.ro
-
Opinii - Comentariiacum 15 ore
27 martie 1918, UNIREA Basarabiei cu România
-
Actualitateacum 9 ore
Cum îţi dai seama dacă produsele cumpărate conţin insecte. Ce trebuie să scrie pe etichetă
-
Ştirea zileiacum 2 ore
DEFINITIVAT 2023: Modele de SUBIECTE și BAREME pe discipline, publicate de Ministerul Educației
-
Actualitateacum 10 ore
Avocat, în cazul copilului ucis de către tată: Polițiștii nu aveau nevoie de acordul proprietarului pentru a forța intrarea în apartament
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
Cauzele accidentului de avion de la Vurpăr. Raportul final AIAS: Pilotul a apreciat incorect condițiile meteo
-
Ştirea zileiacum 24 de ore
FOTO VIDEO| Cum arată Palatul Principilor din Alba Iulia, aproape de finalizarea lucrărilor de restaurare. Viitorul muzeu, la ora ultimelor retușuri