”Salamul de Sibiu”, recunoscut oficial ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană
Salamul de Sibiu a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie, informat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândeşte denumirea de indicaţie geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
MADR a început procedurile pentru obţinerea IGP în cazul Salamului de Sibiu în iunie 2014.
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece.
Pentru maturare se utilizează produse alcoolice – vin alb, vin roşu, vin rose, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Cea mai importantă contribuţie în crearea gustului sunt aromele formate în cursul fermentaţiei (care începe din momentul umplerii în membrană şi se desăvârşeşte prin procesele de afumare la rece şi maturare-uscare) din zaharurile adăugate, din aminoacizii existenţi sau din cei formaţi prin hidroliza proteinelor, precum şi cele formate prin degradarea lipidelor.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minim 60 de zile în prezenţa mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
România are o tradiţie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie care atestă că produsul a început în 1910, concomitent, în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel a Văii Prahovei.
Romania mai are un singur produs cu indicație geografică protejată, magiunul din prune de Topoloveni.
sursa: gandul.info
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
29 aprilie-2 mai 2026 | Atenționare meteo de la ANM: Ploi însemnate, ninsori şi vânt puternic în Alba și restul țării, până sâmbătă. Strat de zăpadă de 5-8 cm la munte
29 aprilie-2 mai 2026 | Atenționare meteo de la ANM: Ploi însemnate, ninsori şi vânt puternic în Alba și restul țării, până sâmbătă. Strat de zăpadă de 5-8 cm la munte Meteorologii ANM au emis marți dimineața o informare meteo de vreme rea valabilă în toată țara în intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 02 […]
Facturi la energie 2026 | Cinci propuneri pentru reducerea costurilor cu energia electrică. Asociație: „România are nevoie de măsuri rapide, echitabile și eficiente”
Cinci propuneri pentru reducerea costurilor cu energia electrică. Asociație: „România are nevoie de măsuri rapide, echitabile și eficiente” Cotă redusă de TVA de 5% pentru sistemele fotovoltaice, eliminarea contribuției pentru cogenerare din facturile consumatorilor și compensarea financiară lunară a energiei livrate de prosumatori se numără printre măsurile propuse de Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie […]
VIDEO | Mobilizare record pe șantierul secțiunii Cornetu-Tigveni a autostrăzii A1 Sibiu-Pitești: Lucrează peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje
Mobilizare record pe șantierul secțiunii Cornetu-Tigveni a autostrăzii A1 Sibiu-Pitești: Lucrează peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje Lucrările la secțiunea Cornetu – Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești A1 avansează: peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje lucrează pe aproximativ 25% din cei 37,4 km ai șantierului, a […]