”Salamul de Sibiu”, recunoscut oficial ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană
Salamul de Sibiu a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie, informat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândeşte denumirea de indicaţie geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
MADR a început procedurile pentru obţinerea IGP în cazul Salamului de Sibiu în iunie 2014.
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece.
Pentru maturare se utilizează produse alcoolice – vin alb, vin roşu, vin rose, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Cea mai importantă contribuţie în crearea gustului sunt aromele formate în cursul fermentaţiei (care începe din momentul umplerii în membrană şi se desăvârşeşte prin procesele de afumare la rece şi maturare-uscare) din zaharurile adăugate, din aminoacizii existenţi sau din cei formaţi prin hidroliza proteinelor, precum şi cele formate prin degradarea lipidelor.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minim 60 de zile în prezenţa mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
România are o tradiţie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie care atestă că produsul a început în 1910, concomitent, în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel a Văii Prahovei.
Romania mai are un singur produs cu indicație geografică protejată, magiunul din prune de Topoloveni.
sursa: gandul.info
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Rabla auto 2026 | Programul va începe în această lună. Modificările anunțate de ministrul Mediului: ,,Românii trebuie să știe unde s-a fabricat acea mașină”
Programul va începe în această lună. Modificările anunțate de ministrul Mediului: ,,Românii trebuie să știe unde s-a fabricat acea mașină” Programul Rabla 2026 pentru autoturisme va fi lansat în cursul acestei luni, imediat după finalizarea consultării publice și a procedurilor legale, a anunțat marți, 9 iunie 2026, ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministrului, ordinul care […]
Călin Georgescu a cerut demararea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan: “Este un lider slab, într-o poziţie care pune în dificultate întregul stat român”
Călin Georgescu a cerut demararea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan: “În afară de faptul că este un lider slab, este într-o poziţie care pune în dificultate întregul stat român” Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidenţiale, a transmis ,,fiecărui membru al Parlamentului care mai are în inimă dragoste de ţară” să demareze procedura […]
Cum va fi VREMEA în România până în 6 iulie 2026: Meteorologii anunță de când ar putea începe canicula. Prognoza meteo actualizată
Cum va fi VREMEA în România până în 6 iulie 2026: Meteorologii anunță de când ar putea începe canicula. Prognoza meteo actualizată Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat marți, 9 iunie 2026, prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Potrivit meteorologilor, vremea va trece treptat de la o perioadă cu ploi frecvente și temperaturi apropiate […]
