”Salamul de Sibiu”, recunoscut oficial ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană
Salamul de Sibiu a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie, informat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândeşte denumirea de indicaţie geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
MADR a început procedurile pentru obţinerea IGP în cazul Salamului de Sibiu în iunie 2014.
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece.
Pentru maturare se utilizează produse alcoolice – vin alb, vin roşu, vin rose, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Cea mai importantă contribuţie în crearea gustului sunt aromele formate în cursul fermentaţiei (care începe din momentul umplerii în membrană şi se desăvârşeşte prin procesele de afumare la rece şi maturare-uscare) din zaharurile adăugate, din aminoacizii existenţi sau din cei formaţi prin hidroliza proteinelor, precum şi cele formate prin degradarea lipidelor.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minim 60 de zile în prezenţa mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
România are o tradiţie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie care atestă că produsul a început în 1910, concomitent, în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel a Văii Prahovei.
Romania mai are un singur produs cu indicație geografică protejată, magiunul din prune de Topoloveni.
sursa: gandul.info
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Actualitate
20 iulie 2026 | Grevă de avertisment de proporții în sistemul sanitar din România: Care sunt serviciile medicale care vor fi asigurate în timpul protestului. Lista
Grevă de avertisment de proporții în sistemul sanitar din România: Care sunt serviciile medicale care vor fi asigurate în timpul protestului. Lista Luni, 20 iulie 2026, între orele 9:00 și 11:00, peste 50.000 de angajați din sistemul sanitar afiliați Federației SANITAS opresc lucrul într-o grevă de avertisment de proporții. Protestul reprezintă ultimul semnal de alarmă […]
Video | Barockada 2026 s-a încheiat la Alba Iulia în ropote de aplauze: Publicul din Catedrala Romano-Catolică, cucerit de excelența muzicii vechi
Barockada 2026 s-a încheiat la Alba Iulia în ropote de aplauze: Publicul din Catedrala Romano-Catolică, cucerit de excelența muzicii vechi Concertul final al Festivalului Internațional Barockada 2026, desfășurat în impunătoarea Catedrală Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia, a încheiat într-un mod spectaculos prima ediție a unui proiect cultural care și-a propus să readucă muzica veche […]
19 iulie 2026 | Autostrada Sebeș-Deva-Nădlac: Aglomerație într-un punct critic. Rute alternative
Autostrada Sebeș-Deva-Nădlac: Aglomerație într-un punct critic. Rute alternative Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a transmis că duminică, 19 iulie 2026, la ora 12:40, era semnalată aglomerație pe Autostrada A1 pe sensul Nădlac spre Deva și Sebeș, la nodul rutier din localitatea Margina, județul Timiș. S-a format coloană de autovehicule, din cauza capacității […]









