”Salamul de Sibiu”, recunoscut oficial ca produs tradițional românesc în Uniunea Europeană
Salamul de Sibiu a fost înregistrat ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie, informat, vineri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândeşte denumirea de indicaţie geografică protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
MADR a început procedurile pentru obţinerea IGP în cazul Salamului de Sibiu în iunie 2014.
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece.
Pentru maturare se utilizează produse alcoolice – vin alb, vin roşu, vin rose, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Cea mai importantă contribuţie în crearea gustului sunt aromele formate în cursul fermentaţiei (care începe din momentul umplerii în membrană şi se desăvârşeşte prin procesele de afumare la rece şi maturare-uscare) din zaharurile adăugate, din aminoacizii existenţi sau din cei formaţi prin hidroliza proteinelor, precum şi cele formate prin degradarea lipidelor.
Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de maturare-uscare îndelungată (minim 60 de zile în prezenţa mucegaiului nobil) are o aromă specifică, inconfundabilă.
România are o tradiţie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie care atestă că produsul a început în 1910, concomitent, în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel a Văii Prahovei.
Romania mai are un singur produs cu indicație geografică protejată, magiunul din prune de Topoloveni.
sursa: gandul.info
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Mâine | Luca Niculescu se întâlnește cu partidele pentru stabilirea programului de guvernare. Programul
Mâine | Luca Niculescu se întâlnește cu partidele pentru stabilirea programului de guvernare. Programul Premierul desemnat Luca Niculescu va avea joi discuții cu partidele parlamentare, pe agenda întâlnirilor aflându-se programul de guvernare și susținerea de care ar putea beneficia viitorul Executiv în Parlament. Luca Niculescu va merge la sediul fiecărui partid. Luca Niculescu se va […]
Auditul privind monitorizarea şi disponibilitatea medicamentelor, finalizat de Ministerul Sănătăţii: Principalele deficienţe constatate
Auditul privind monitorizarea şi disponibilitatea medicamentelor, finalizat de Ministerul Sănătăţii: Principalele deficienţe constatate Misiunea de audit public intern privind activitatea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) şi a structurilor din Ministerul Sănătăţii cu atribuţii în domeniul medicamentului a fost finalizată de Ministerul Sănătăţii. Au fost constatate numeroase deficienţe, care arată […]
Cum pot fi aduse în legalitate construcțiile fără autorizație: Ce este noua autorizație de regularizare. Ce construcții pot fi făcute fără autorizație
Cum pot fi aduse în legalitate construcțiile fără autorizație: Ce este noua autorizație de regularizare. Ce construcții pot fi făcute fără autorizație Proprietarii din România care au ridicat construcții fără autorizație de construire sau au executat lucrări diferite de cele prevăzute în autorizația existentă au la dispoziție, în anumite condiții, un nou mecanism pentru intrarea […]
