Românii şi-au comemorat într-o zi greşită eroii din al Doilea Război Mondial
Ieri, 9 mai, la Cimitirul Eroilor a avut loc un ceremonial militar şi religios prilejuit de Ziua Independenţei de Stat, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. Oficialităţi judeţene şi locale au primit onorul din partea unei gărzi formate din elevi ai Colegiului Militar „Mihai Viteazul”. La eveniment au mai fost prezenţi şefi sau reprezentanţi ai unor instituţii publice civile şi militare, veterani de război, actuale şi foste cadre militare, elevi ai Şcolii „Avram Iancu”, însoţiţi de profesori. După intonarea Imnului Naţional, părintele Ilarie Moldovan şi preotul militar Constantin Bratu au oficiat o slujbă de pomenire a eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru cucerirea redutelor de la Plevna, Smârdan, Rahova sau Vidin ori în bătăliile crâncene ale celei de-a doua conflagraţii mondiale (cu această ocazie a fost expus un tablou al prof. Sabin Sicoe din Bucium Cerbu, pictat în 1975, reprezentând o scenă de luptă din cel de-al Doilea Război Mondial).
Istoricul Tudor Roşu din cadrul Muzeului Naţional al Unirii a prezentat câteva informaţii interesante legate de evenimentele din 9 mai. În aceste bătălii, 10.000 de soldaţi români au murit sau au fost daţi dispăruţi, din cei 60.000 de militari cât reprezenta efectivul operativ al Armatei Române. În urma războiului, România a câştigat Dobrogea, fiind însă nemulţumită că a pierdut provinciile din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad, Ismail, pe care le câştigase în 1856, în urma Congresului de Pace de la Paris.
lSărbători populare la Blaj, Câmpeni şi Sohodol pentru victoria de la Plevna
Pentru a nu crea tensiuni cu Imperiul Austro-Ungar, neutru, România nu a dorit sprijinul românilor din Transilvania. Cu toate acestea şi în ciuda presiunilor şi represaliilor autorităţilor maghiare, mulţi români ardeleni au trecut clandestin graniţa, îndeosebi cei din judeţele învecinate, ca Braşov sau Sibiu, înrolându-se voluntari în Armata României. Printre aceştia s-au numărat celebrul Badea Cărţan şi amicul lui, Ioan Cotigă, care nu au mai apucat să plece pe front, deoarece războiul se încheiase înainte ca ei să termine instrucţia. Rămâne însă la fel de renumit actul patriotic al lui Badea Cârţan, care a donat armatei noastre 1.200 de oi. De altfel, comitete de colectare de alimente, bunuri şi fonduri pentru Armata României au existat în toată Transilvania, în Alba acesta fiind condus de Maria Cârlea. Tudor Roşu a mai spus că un ţăran din Vinerea a scris poezii despre vitejia ostaşilor români, iar victoria de la Plevna a fost sărbătorită şi la Blaj, Câmpeni şi Sohodol, unde au avut loc serbări populare, pentru că românii transilvăneni şi-au asumat Războiul de Independenţă ca fiind şi războiul lor, purtat de ţara lor, România.
lDiferenţa de fus orar a determinat o eroare de comemorare
Referitor la Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondoal, istoricul a spus că, practic, Germania a semnat actul de capitulare necondiţionată în 8 mai 1945, la ora 23.01, dar din cauza diferenţei de fus orar, la Moscova era deja ziua de 9 mai. Aşa se face că, paradoxal, şi România a preluat oficial această dată, iar evenimentul a fost celebrat de toate ţările fostului bloc comunist cu o zi întârziere, pe 9 mai. Abia de câţiva ani încoace s-a recunoscut greşeala. În total, România a avut 800.000 de victime, din care 300.000 de ostaşi, iar restul civili. Specialistul Muzeului Naţional de Istorie a vorbit şi despre contribuţia lui Robert Schumann la înfiinţarea Uniunii Europene.
Apoi, la Monumentul Eroilor străjuit de elevi militari au depus coroane de flori Camera Deputaţilor (însă nu a fost prezent niciun parlamentar), Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria şi Consiliul Local Alba Iulia, Garnizoana Alba Iulia, SRI, Telecomunicaţii Speciale, AJVR „Regele Ferdinand I”, ACMRR Alba, PDL, PSD, PNL, în timp ce IŞJ Alba şi copiii au pus câte o floare la mormintele ostaşilor români.
Robert GHERGU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor”
Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor” Tradiția din Apuseni a fost reprezentată pe scena internațională a Balkan Folk Fest 2026, unde Tulnicăresele din Țara Moților au dus mai departe una dintre expresiile autentice ale patrimoniului cultural moțesc. Participarea a reprezentat o ocazie […]
Foto | Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț
Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț Un nou proiect energetic de anvergură intră în procedura de reglementare la Alba Iulia. Vienna Energy Forta Naturala SRL propune construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o putere instalată de 28 MW […]
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale Interviu cu dl. Cristian Panea, director tehnic 1. Elis Pavaje este cunoscută ca producător de pavele. Când și de ce a apărut divizia de antrepriză generală? Extinderea către antrepriza generală a venit firesc, ca o continuare naturală a drumului nostru. Încă […]