România, retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”: Motivul, decizia „șubredă” de anulare a alegerilor prezidențiale 2024

România, retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”: Motivul, decizia „șubredă” de anulare a alegerilor prezidențiale 2024

România a fost retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”, după decizia „șubredă” de anulare a alegerilor prezidențiale 2024.

Scorul României a fost retrogradat după o „decizie șubredă” a Curții Constituționale de anulare a alegerilor, în urma acuzațiilor privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei, arată studiul realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU). În acest clasament, 36 de țări sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.

România a fost retrogradată de la rangul de „democrație viciată” la „regim hibrid” în Indexul democrațiilor întocmit de grupul The Economist, un clasament anual realizat de mai multe decenii, care analizează cinci criterii: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Scorul României a fost retrogradat după ce acuzațiile privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou vot, scrie The Economist.

În clasamentul care analizează situația din 167 de ţări, 36 sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.

Citește și: Bogdan Glăvan, despre o nouă criză economică, România la marginea falimentului: „Patrihoții cu grade au băgat România în groapă. Au băgat-o în criză economică (…) și au împins-o la buza crizei financiare”

De asemenea, 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 de „democrații depline” și 46 de „democrații viciate”. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc într-un „regim autoritar”.

Scorul României a scăzut cu 0,46 puncte, la 5,99, iar țara noastră a coborât 12 locuri în clasament pentru a se alătura celorlalte patru „regimuri hibride” din regiune – Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina.

O decizie „șubredă” de anulare a alegerilor

Cetățenii români au răspuns cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și doilea tur de scrutin din 8 decembrie. Într-o „hotărâre șubredă”, fără a prezenta dovezi concrete pentru a-și susține decizia, instanța a susținut că o operațiune de influență străină în social media a influențat rezultatul alegerilor, precizează studiul realizat de EIU.

Primul tur a fost câștigat de doi candidați anti-mainstream, care au devansat candidații partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare.

Decizia instanței de anulare a alegerilor, bazată pe rapoarte obscure privind interferența rusă în alegeri, este o măsură extraordinară, deoarece dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile, spun autorii studiului.

Afirmația că votanții outsiderului de dreapta Călin Georgescu au fost influențați pe scară largă de o campanie TikTok este lipsită de credibilitate, mai ales având în vedere compoziția socială a susținătorilor lui Georgescu – mulți dintre aceștia sunt alegători rurali mai în vârstă care își iau știrile de la televizor (televiziunea fiind dominată de partidele de guvernare), susține studiul.

Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernământ, Partidul Național Liberal (PNL), a furnizat finanțare pentru campania din social media în sprijinul lui Georgescu, într-o mișcare tactică care s-a întors împotriva sa, adaugă autorii studiului.

Acest eșec va submina și mai mult nivelul extrem de scăzut de încredere al cetățenilor în guvern și în partidele politice, spune studiul.

Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025

România era clasificată drept „democrație viciată” și, prin urmare, scăderea scorului său general de la 6,45 la 5,99 în 2024 a fost suficient pentru a duce la retrogradarea sa la rangul de „regim hibrid”.

Anularea alegerilor a afectat în mod negativ scorul țării la capitolul „procesul electoral și pluralismul”, dar retrogradarea altor scoruri ar fi avut loc chiar și fără evenimentul de la finalul anului, spune studiul EIU.

Datele sondajelor au confirmat că încrederea publică în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, ceea ce a dus la scăderea mai multor indicatori. În conformitate cu un exercițiu global de evaluare comparativă, scorul României pentru prevalența corupției a fost, de asemenea, retrogradat.

Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona repetarea alegerilor prezidențiale și în funcție de ce o să mai apară legat de motivele originale pentru anularea alegerilor, spun autorii studiului.

Măsurile luate de guvern pentru a modifica normelor electorale care reglementează comportamentul social media în alegeri și de către partidele aflate la putere pentru a bloca șansele de victorie ale unui candidat anti-establishment nu sunt de bun augur pentru sănătatea democrației în România, adaugă ei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE