România, printre țările membre UE cu cele mai mari deficite guvernamentale. Aproape dublu față de media UE, în anul 2022
România, printre țările membre UE cu cele mai mari deficite guvernamentale. Aproape dublu față de media UE, în anul 2022
În anul 2022, deficitul guvernamental a scăzut, față de anul 2021, atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, conform datelor publicate de către Eurostat. România se află printre țările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale.
Deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres.
În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB). În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat.
11 state membre UE au încheiat anul 2022 cu un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB. În schimb, şase state membre au înregistrat un excedent guvernamental, în frunte fiind Danemarca (3,3% din PIB), Cipru (2,1% din PIB) şi Irlanda (1,6% din PIB). Ţările de Jos au raportat o situaţie de echilibru în ceea ce priveşte sectorul guvernamental.
Tot în anul 2022 a scăzut şi datoria guvernamentală, de la 95,5% din PIB la finele lui 2021, până la 91,6% din PIB la finele lui 2022 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 88% din PIB până la 84% din PIB.
La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%). În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).
În cazul României, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022.
„Eurostat furnizează date privind deficitul guvernamental şi datoria publică pentru anii 2019-2022, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2023, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. Aceasta notificare se bazează pe sistemul naţional de conturi ESA 2010. Aceasta comunicare include, de asemenea, date privind cheltuielile şi veniturile publice”, precizează Eurostat.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Fermierii din România renunță la lucrările agricole din cauza costurilor. Expert: „Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate”
Fermierii din România renunță la lucrările agricole din cauza costurilor. Expert: „Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate” Fermierii încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităților face ca investițiile de 1.300-1.800 lei/ha […]
PENSII 2026: Când se dau pensiile în aprilie 2026. Vor ajunge banii la pensionari înainte de Paște?
PENSII 2026: Când se dau pensiile în aprilie 2026. Vor ajunge banii la pensionari înainte de Paște? Având în vedere faptul că luna aprilie 2026 este marcată de Sărbătorile Pascale, Casa Națională de Pensii Publice a întreprins toate demersurile pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans a pensiilor și indemnizațiilor care se achită prin intermediul […]
Analistul economic Adrian Negrescu, despre ordonanța privind carburanții: „Efectele la pompă vor fi simbolice, deciziile nu au puterea de a influența dinamica prețurilor”
Analistul economic Adrian Negrescu, despre ordonanța privind carburanții: „Efectele la pompă vor fi simbolice, deciziile nu au puterea de a influența dinamica prețurilor” Măsurile incluse în ordonanța privind carburanții vor avea efecte limitate asupra prețurilor la pompă, iar intervențiile statului au, în mare parte, un caracter simbolic, consideră analistul economic Adrian Negrescu. Citește și: Guvernul […]

