România, printre țările membre UE cu cele mai mari deficite guvernamentale. Aproape dublu față de media UE, în anul 2022
România, printre țările membre UE cu cele mai mari deficite guvernamentale. Aproape dublu față de media UE, în anul 2022
În anul 2022, deficitul guvernamental a scăzut, față de anul 2021, atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, conform datelor publicate de către Eurostat. România se află printre țările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale.
Deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres.
În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB). În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat.
11 state membre UE au încheiat anul 2022 cu un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB. În schimb, şase state membre au înregistrat un excedent guvernamental, în frunte fiind Danemarca (3,3% din PIB), Cipru (2,1% din PIB) şi Irlanda (1,6% din PIB). Ţările de Jos au raportat o situaţie de echilibru în ceea ce priveşte sectorul guvernamental.
Tot în anul 2022 a scăzut şi datoria guvernamentală, de la 95,5% din PIB la finele lui 2021, până la 91,6% din PIB la finele lui 2022 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 88% din PIB până la 84% din PIB.
La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%). În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).
În cazul României, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022.
„Eurostat furnizează date privind deficitul guvernamental şi datoria publică pentru anii 2019-2022, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2023, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. Aceasta notificare se bazează pe sistemul naţional de conturi ESA 2010. Aceasta comunicare include, de asemenea, date privind cheltuielile şi veniturile publice”, precizează Eurostat.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Poșta Română, în pragul unei schimbări controversate: Sindicatul acuză Guvernul interimar că pregătește „pe ascuns” restructurarea companiei
Poșta Română, în pragul unei schimbări controversate: Sindicatul acuză Guvernul interimar că pregătește „pe ascuns” restructurarea companiei Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România lansează un avertisment dur către Guvern și Ministerul Economiei, acuzând tentativa de adoptare „în grabă și fără transparență” a unor decizii majore care pot schimba fundamental rolul Companiei Naționale Poșta Română. Organizația sindicală […]
27-28 mai 2026 | Zile cu vijelii, descărcări electrice și grindină în România: COD GALBEN de vânt puternic în Alba și alte județe. Anunțul de ultimă oră al meteorologilor
Zile cu vijelii, descărcări electrice și grindină în România: COD GALBEN de vânt puternic în Alba și alte județe. Anunțul de ultimă oră al meteorologilor Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteorologică valabilă în intervalul 27 mai 2026, ora 10:00 – 28 mai 2026, ora 21:00, ce vizează fenomene de instabilitate atmosferică și […]
Cristela Georgescu a sărit în ,,ajutorul” soțului său: A plătit o parte din amenda uriașă primită de fostul candidat la alegerile prezidențiale
Cristela Georgescu a sărit în ,,ajutorul” soțului său: A plătit o parte din amenda uriașă primită de fostul candidat la alegerile prezidențiale Cristela Georgescu a sărit în ,,ajutorul” soțului său, Călin Georgescu, și a achitat o parte din amenda de 200.000 de lei primită de acesta de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Citește și: Călin […]
