România, între statele UE cu cea mai mare majorare a prețurilor producției industriale, în noiembrie 2023. Datele Eurostat
România, între statele UE cu cea mai mare majorare a prețurilor producției industriale, în noiembrie 2023. Datele Eurostat
România se afla, în luna noiembrie a anului 2023, printre statele cu cel mai semnificativ avans al prețurilor producției industriale în Uniunea Europeană.

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi cu 0,3% în zona euro, în noiembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,2% în UE şi de 0,3% în zona euro, iar România se află printre statele membre UE cu cel mai semnificativ avans, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În noiembrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Suedia (4,1%), Franţa (2,4%), Bulgaria (0,7%), Danemarca şi România (ambele cu 0,6%), iar cel mai sever declin în Slovacia (minus 3%), Portugalia (minus 2,3%) şi Spania (minus 2,1%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de scădere a preţurilor la bunurile intermediare (0,4%), la energie (0,3%), la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată (ambele cu 0,2%), în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de folosinţă imediată.
În noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 8,8% în zona euro şi de 8,1% în Uniunea Europeană.
Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Belgia (minus 18,7%), Italia (minus 16,3%) şi Letonia (minus 15,3%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (20,4%), Slovacia (10,9%) şi Slovenia (2,9%). România a raportat un declin de 3,3% în noiembrie, după o scădere de 2,9% luna precedentă.
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 21,3% al preţurilor la energie şi de 5,2% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (2,8%), bunurilor de capital (3%) şi bunurilor de folosinţă imediată (3,4%).
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Actualitate
Ilie Bolojan: „Greva din sănătate s-a bazat pe minciună și dezinformare” „Greva din sănătate s-a bazat pe minciună și dezinformare legat de prevederile noii legi a salarizării”, a afirmat premierul interimar Ilie Bolojan, în seara zilei de marți, 28 iulie 2026, după o ședință extraordinară a Guvernului. Premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis scuze tuturor […]
Înlocuirea sobelor pe lemne, folosite pe scară largă și în Alba, pregătită de autoritățile din România: Granturi pentru sisteme moderne de încălzire
Înlocuirea sobelor pe lemne, folosite pe scară largă și în Alba, pregătită de autoritățile din România: Granturi pentru sisteme moderne de încălzire Peste 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc în prezent cu sobe pe lemne. Autoritățile pregătesc în prezent un program național prin care acestea vor putea fi înlocuite treptat cu sisteme moderne […]
PENSII 2026 | Lovitură grea pentru pensionarii care au lucrat în grupe de muncă: Decizie definitivă a Curții de Apel Cluj
Lovitură grea pentru pensionarii care au lucrat în grupe de muncă: Decizie definitivă a Curții de Apel Cluj Curtea de Apel Cluj a pronunțat o decizie definitivă cu impact asupra pensionarilor care au lucrat în condiții speciale și deosebite de muncă, stabilind că anii suplimentari acordați pentru aceste grupe nu reprezintă stagiu contributiv și, prin […]







